Un sondaj CURS realizat la nivel național, în perioada 15-27 ianuarie, indică faptul că dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile europarlamentare, scrutinul ar fi câștigat de PSD, iar liberalii aflați la guvernare ar fi devansați de partidul AUR.
Sondajul CURS mai arată o scădere drastică a a USR, care în alianță cu alte două partide, PMP și Forța Dreptei, nu ar fi nici măcar aproape de scorul liberalilor.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile europarlamentare, dumneavoastră cu ce partid ați vota?
– Partidul Social Democrat (PSD) – 30%
– Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) – 21%
– Partidul Național Liberal (PNL) – 19%
– Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+FD) – 14%
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – 5%
– SOS România (Partidul Dianei Șoșoacă) – 4%
– Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) – 3%
– Altul – 4%
Întrebați dacă ar trebui ca PSD și PNL să guverneze împreună după alegeri, 54% din persoanele intervievate au răspuns cu „Mai degrabă nu”.
Continuarea guvernării PSD-PNL este dorită de 34% din respondenți, în timp ce 12% sunt indecisi.
Potrivit aceluiași sondaj, 53% dintre repondenți consideră faptul că protestele fermierilor sunt mai degrabă justificate, în timp ce 27% consideră că sunt mai degrabă nejustificate.
Principalul vinovat identificat ar fi Uniunea Europeană cu 34%, în timp ce Guvernul este văzut drept vinovat de doar 18%.
Potrivit sondajului, 66% dintre români cred că în România lucrurile merg, mai degrabă, într-o direcţie greşită, în timp ce doar 23% cred că ţara merge într-o direcţie bună, iar 11% nu ştiu sau nu răspund.
Principalele probleme cu care se confruntă România sunt: inflaţia, preţurile – 24%, nivelul de trai (pensii, salarii) – 16%, corupţia – 15%, criza economică – 11%, sănătatea – 10%, lipsa locurilor de muncă – 5%, educaţia – 5%, războiul – 5%.
În topul instituţiilor în care românii au încredere se află Armata cu un procent de încredere de 74%, pompierii cu 71%, biserica cu 69%, NATO cu 49%, Educaţia cu 48%, primăria cu 47%, Uniunea Europeană cu 46% şi mass-media cu 27%.,
Universul de eșantionare: populaţia adultă rezidentă din România
Volumul eşantionului: 1082 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%
Metoda de culegere a datelor: față-în-față, la domiciliul respondenților
Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
Datele sunt ponderate în funcție de vârstă
Perioada de realizare: 15 – 27 ianuarie, 2024.
Mai mult de două treimi dintre români consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, peste 40% cred că economia va avea o evoluţie negativă şi peste jumătate spun că în 2024 vor avea un nivel de trai mai prost decât în 2023, relevă un sondaj realizat de INSCOP. Aproape 20% dintre cei chestionaţi cred într-o evoluţie pozitivă a economiei în următoarea perioadă, procentul fiind în creştere faţă de septembrie 2023, când era 15,6%.
24,8% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 69,7% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării. 5,5% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
Cei mai optimişti în legătură cu direcţia ţării sunt votanţii PSD, PNL şi ai Alianţei Dreapta Unită, respectiv persoanele cu venituri foarte mari, în timp ce votanţii AUR, gulerele gri şi persoanele cu venituri mici reprezintă categoriile de populaţie în rândul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate ale respondenţilor pesimişti.
În ianuarie 2024, 19,9% dintre români consideră că economia ţării va avea în următoarea perioadă o evoluţie pozitivă (faţă de 15,6% în septembrie 2023), 43,9% dintre respondenţi sunt de părere că economia României va avea în următoarea perioadă o evoluţie negativă (comparativ cu 43,6% dintre respondenţi în septembrie 2023), 31,8% consideră că economia va stagna (faţă de 32,5% în septembrie 2023). Procentul non-răspunsurilor este de 4,4% (faţă de 8,3% în septembrie 2023).
Votanţii PSD, persoanele cu studii primare şi persoanele cu venituri mari reprezintă categoriile de populaţie în răndul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate ale respondenţilor care consideră că economia României va avea în următoarea perioadă o evoluţie pozitivă. Votanţii AUR, cei care au conturi pe Instagram şi Tik Tok sunt categoriile de populaţie cele mai pesimiste în legătură cu evoluţia din următoarea perioadă a economiei româneşti. Se înregistrează procentele cele mai ridicate ale respondenţilor care sunt de părere că economia românească va stagna în următoarea perioadă în rândul votanţilor Alianţei Dreapta Unită, al persoanelor cu studii superioare şi al persoanelor cu venituri foarte ridicate
37,4% dintre respondenţi cred că nivelul lor de trai anul acesta va fi mai bun decât cel de anul trecut, 56% sunt de părere că nivelul lor de trai va fi mai prost anul acesta faţă de anul trecut şi 6,7% nu ştiu sau nu răspund.
Tinerii şi persoanele cu venituri foarte ridicate sunt categoriile cele mai optimiste în ceea ce priveşte evoluţia nivelului lor de trai comparativ cu anul trecut, în timp ce votanţii AUR şi persoanele cu venituri foarte scăzute sunt cei mai pesimişti.
”Deşi se observă o uşoară creştere a procentului celor care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă în perioada următoare, comparativ cu septembrie 2023, posibil pe fondul unui optimism contextual specific începutului de an, majoritatea românilor este în continuare de părere că economia va avea o evoluţie negativă sau va stagna, iar două treimi cred în continuare că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită. Puţin peste o treime dintre români crede că în 2004 nivelul propriu de trai va fi mai bun decât în 2023, în timp ce puţin peste jumătate cred că nivelul de trai va fi mai prost anul acesta comparativ cu anul trecut”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
