Solstițiul de iarnă va avea loc în dimineața zilei de vineri, 22 decembrie, când vom avea cea mai scurtă zi din an și marchează începutul iernii astronomice.
Solstiţiu înseamnă ”soare nemişcat”. Acest eveniment marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul solstițiului marcând începutul verii astronomice.
Soarele la cea mai joasă altitudine: Soarele pare să călătorească pe cer în cea mai joasă traiectorie posibilă pe parcursul zilei.
În emisfera nordică, la solstițiul de iarnă, Soarele atinge cel mai scăzut punct de pe cer la amiază.
Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.
Solstițiul de iarnă 2023 are loc vineri, 22 decembrie, la ora 5:27, cand durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar cea a nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
Începând cu această dată, durata luminii va crește progresiv, până la 21 iunie 2024, în timp ce noaptea va scădea corespunzător.
Solstiţiu înseamnă ”soare nemişcat”. În ziua în care are loc în emisfera nordică, în opoziţie în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară. În ziua solstiţiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, avem parte de ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă a anului.
În mod tradiţional, solstiţiile de vară şi de iarnă au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor – împreună cu echinocţiile de primăvară şi de toamnă. Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc în mod oficial înregistrările de temperatură pentru a trasa linii între anotimpuri.
Din martie până în septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, ceea ce determină primăvara şi vara. Din septembrie până în martie, emisfera nordică este înclinată mai departe de Soare, astfel încât se simt toamna şi iarna. În emisfera sudică, lucrurile stau invers.
Deoarece Pământul este înclinat pe axa sa, arcul pe care se deplasează Soarele în timpul zilei va creşte şi va scădea de-a lungul anului, pe măsură ce polul Pământului se îndreaptă fie spre Soare, fie se îndepărtează de acesta. Solstiţiul de iarnă are loc în punctul minim pentru emisfera nordică, când Soarele se află cel mai jos pe cer. În acest moment, Polul Nord al Pământului este îndreptat în direcţia opusă Soarelui (motiv pentru care este mult mai frig în emisfera nordică). Pentru persoanele care locuiesc în emisfera sudică, Polul Sud este îndreptat spre Soare, ceea ce face să înceapă vara.
Aşadar, în două momente din fiecare an – care se numesc solstiţii – Pământul este înclinat cel mai mult faţă de Soare. Emisfera înclinată cel mai mult spre Soare are parte de cea mai lungă zi, în timp ce emisfera aflată mai departe de Soare are parte de cea mai lungă noapte. În timpul solstiţiului de vară al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21 iunie – emisfera sudică trece prin solstiţiul de iarnă. De asemenea, în timpul solstiţiului de iarnă al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21-22 decembrie – în emisfera sudică este solstiţiul de vară.
De ce are loc solstițiul de iarnă?
Solstiţiile şi echinocţiile au loc deoarece axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui. Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică şi cea sudică primesc cantităţi inegale de lumină solară pe parcursul unui an.
Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, potrivit astro-urseanu.ro
Perioada solstițiului de iarnă în credințele populare.
Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. O veche tradiție spune că în noaptea în care se produce solstițiul de iarnă e bine să aprinzi o candelă sau o lumânare care să stea aprinsă până dimineața. Odată cu această zi, cerurile și străfundurile se deschid, moment simbolic despre care se spune că binele se bate cu răul, potrivit unei credințe populare vechi.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea ţinea 12 zile și avea drept scop să îl ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Momentul solstițiului, după care ziua începe din nou să crească, este privit ca un început, un nou drum, o nouă etapă în viaţa noastră şi a întregii lumi.
Potrivit folclorului românesc, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se bat. Cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în tot anul 2024.
Tradiția mai spune că în ziua solstițiului oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai păstrează în unele sate din România.
În 2024, solstițiul va avea loc la 21 decembrie, ora 11:21, într-o zi de sâmbătă.
Când are loc solstițiul de iarnă în următorii ani:
2024 – 21 decembrie 11:21
2025 – 21 decembrie 17:03
2026 – 21 decembrie 23:50
2027 – 22 decembrie 04:42
2028 – 21 decembrie 10:20
2029: 21 decembrie, ora 16.14
2030: 21 decembrie, ora 22.09.
