Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, și-a lansat sâmbătă, 11 mai 2024, la Arad, volumul ”Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o în acest municipiu.
În prima parte a zilei, înaltul oficial s-a aflat la ”Astra Arad”, cel mai mare producător de tramvaie, vagoane de călători și de marfă din România, fondat în anul 1891.
La invitația ONG-ului ”Cetatea Voluntarilor”, Mircea Geoană a vizitat o serie de obiective modernizate și dotate prin efortul acestei organizații. Este vorba de Secția de pediatrie și radiologie nou-născuți, de la Spitalul Matern din Arad, Sala de sport ”Decebal” și Baza sportivă CSȘ Gloria, unde este programată o plantare urbană de arbori.
Momentul principal al vizitei a fost lansarea volumului ”Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, care a avut loc, începând cu ora 14.00, în Sala ”Marii Uniri” a Palatului Comitatului, din Bd. Revoluției, nr. 81.
Lansarea de carte a fost organizată de Asociația Proiectul România 2030, România Renaște! și Editura Litera. În cadrul lansării, Mircea Geoană va participa la o conversație publică, la finalul căreia va susține o sesiune de autografe și va acorda declarații de presă.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că „oferta politică actuală nu e foarte convingătoare” pentru mulţi români şi că simte în publicul din ţară şi din diaspora „dorinţa unei schimbări profunde”. El nu a dorit, însă, să răspundă dacă va candida la alegerile prezidenţiale, arătând că un anunţ privind viitorul său politic va fi făcut doar după încheierea mandatului la NATO.
Prezent într-o dezbatere organizată sâmbătă, la Arad, cu ocazia lansării volumului său „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, Mircea Geoană a fost întrebat dacă nu cumva pe acest proiect editorial doreşte să clădească un proiect politic şi dacă se simte pregătit „să se implice, să prezinte o alternativă”.
„Întrebarea nu e dacă eu sunt pregătit, întrebarea e dacă ţara este pregătită”, a răspuns Geoană, care apoi a adăugat: „Eu cred că da, eu simt asta, şi nu mă refer la mine, ci legat de starea de spirit a românilor”.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a comentat declarațiile lui Emmanuel Macron, referitor la trimiterea de trupe în Ucraina. Oficialul român a explicat care a fost mesajul pe care a dorit președintele Franței să-l transmită.
Adjunctul șefului NATO a participat la un eveniment public, organizată la Arad, în contextul lansării cărții sale, ”Bătălia pentru viitor”. El a făcut o serie de declarații pe teme de politică națională și internațională.
Secretarul general adjunct al NATO a comentat afirmaţiile preşedintelui Franţei privind trimiterea de trupe în Ucraina. Mircea Geoană a explicat că prin aceste declarații Emmanuel Macron ”trimite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim Ucraina”. El a precizat că, la nivelul NATO nu există planuri de trimitere a trupelor în Ucraina.
”Preşedintele Franţei transmite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim Ucraina. La nivel de NATO, unde deciziile se iau prin consens, nu avem în acest moment nici planuri şi nici intenţia politică de a desfăşura forţe NATO în Ucraina”, a explicat Mircea Geoană.
Potrivit spuselor sale, la nivelul Alianței, interesul este ca războiul să nu escaladeze într-un confilict între NATO și Rusia. Mircea Geoană a precizat că există un interes crescut pentru a susține Kievul în războiul său de apărare. Pe de altă parte, a mai spus, este dreptul oricărui lider politic, precum Macron, să facă declarații publice.
”La nivelul Alianţei, suntem în continuare interesaţi să sprijinim Ucraina cu tot ceea ce putem, dar în acelaşi timp suntem şi interesaţi să nu escaladăm acest război într-un conflict şi mai mare între NATO şi Rusia. De aceea este dreptul natural al liderilor noştri din ţările NATO să exprime puncte de vedere, să prezinte, în esenţă, un lucru pe care îl convenim şi îl ştim cu toţii: avem nevoie să îi sprijinim pe ucraineni”, a declarat Geoană.
Mircea Geoană a mai spus că există o colaborare permanentă între țările care susțin Ucraina. În acest sens, ajutorul acordat este în funcție de situația din teren și necesitățile armatei de la Kiev. Astfel, există decizii cu privire la pregătirea piloților ucraineni și proiectul de a oferi avioane F16, care țin seama de dinamica războiului.
”Noi avem o relaţie permanentă bazată pe încredere şi profesionalism între ţările care susţin Ucraina, sunt ţări NATO şi din afara NATO, şi partenerii noştri ucraineni. Există un format de consultare permanentă între nevoile dânşilor şi situaţia de pe front, între capacitatea noastră industrială şi nevoile pe care dânşii le au. De aceea cred că în acest moment deciziile recente de a antrena (piloţi – n.r.) şi a oferi avioane F-16 ţin cont de situaţia de acum a războiului, de aceea nu cred că este vorba de a încălca linii roşii, ci de a avea o evoluţie a dinamicii acestui război”, a mai spus Geoană.
Secretarul general adjunct a adăugat că NATO este ”deţinătorul suprem de risc”. Drept care, deși au un anumit grad de libertate, aliații sunt legați de Articolul 5. Este vorba despre reglementarea, din tratat, care prevede că forțele NATO intervin în cazul în care un stat membru este atacat.
Oficialul NATO a spus că nu se poate aprecia cât va mai dura războiul din Ucraina. Însă, cu siguranță, a spus Mircea Geoană, conflictul nu se va încheia curând. El a precizat că Occidentul învaţă din acest război şi a realizat că trebuie să investească din nou în industria de apărare.
”De ambele părţi există mobilizare de resurse umane, materiale, economice, logistice şi în acest moment toate indiciile conduc către prelungirea acestui război (…) Azi am redescoperit că războiul poate reveni şi a revenit în Europa, trebuie să ne apucăm să investim mai serios în industria de apărare, inclusiv în România, unde trebuie să avem o renaştere a industriei de apărare”, a spus Mircea Geoană.
Totodată, el a comentat despre posibilitatea ca România să trimită un sistem antiaerian Patriot în Ucraina. Geoană a subliniat că, la nivelul NATO, se lucrează ca toţi aliaţii să fie protejaţi. El a dat ca exemplu incidentele cu dronele rusești care au căzut pe teritoriul românesc. La solicitarea României, aliații NATO au luat măsuri suplimentare pentru apărarea zonei.
