Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că va transmite joi Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE reamintește poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Reacția vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea miercuri că ”există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe, a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului.
Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început încă din anul 2004. Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost însă oferite părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.
România a cerut Ucrainei să oprească proiectul, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, astfel de lucrări încâlcând o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Ministerul spune că, anterior apariției informațiilor din presă privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului ”canal de navigație Bâstroe” nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
Ministerul român de Externe afirmă că în 13 februarie a cerut Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul canalului de navigație Bâstroe și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul canalului Bâstroe, precum și evaluarea caracterului acestora.
”În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație.
Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcția Generală Mobilitate și Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităților române cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului„canal de navigație Bâstroe”.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.
Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuțiilor autorităților române competente (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transportului și Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie), arată Ministerul Afacerilor Externe.
MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituții, Ministerul Transporturilor a convocat o ședință în 10 februarie, cu scopul obținerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziției acestei instituții ca răspuns la solicitarea Comisiei.
Cu o zi în urmă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că ”există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.
”Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării.
Sunt chestiuni care…în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru.
Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date„, a susţinut Grindeanu.
El a spus că, informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor: ”Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor.”
”Mai mult decât atât – şi vreau să subliniez acest lucru – Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina – şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina – unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri„, a susținut Grindeanu.
În 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, preciza Ministerul de Externe într-un comunicat de presă din martie 2021.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina.
Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.
Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.
Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare„, preciza ministrul.
Poliţia de Frontieră a observat, la finalul anului trecut, începutul anului 2023, o navă care efectua activităţi de dragare în apele Ucrainei, în zona canalului Bîstroe, fără a putea preciza dacă acestea erau de lărgire a canalului, nava nu ar fi efectuat activităţi în apele teritoriale ale României. Ulterior, a fost informată Administraţia Deltei Dunării.
La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Deltei Dunării susţin că de-a lungul anilor au existat lucrări de întreţinere în acest culoar, menţionând că şi cele actuale se desfăşoară pe suprafeţe limitate şi în zone punctuale. Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat că, administraţia este informată constant despre lucrări de întreţinere de partea ucraineană, însă arată că nu pot evalua tipul activităţilor.
”E greu ca noi, reprezentanții administrației, să facem diferența între lucrări de mentenanță și alte lucrări, de cu totul altă natură, dacă s-a întâmplat lucrul acesta, cu siguranță partenerii ucraineni ar fi trebuit să semnaleze în mod oficial. Nu știm dacă este vorba despre mentenanța canalului existent și care are capacitatea de transport de până la 25 de mii de tone sau dacă există alte demersuri în sensul de a adânci canalul mai mult decât atât”, a subliniat guvernatorul.
Guvernatorul Deltei Dunării a declarat că a încercat să-l contacteze pe directorul părții de rezervație a Ucrainei pentru a discuta despre acest subiect. ”Nu am putut să stabilesc un contact”, spune Gabriel Marinov.
În privința impactului asupra Deltei Dunării, guvernatorul a explicat că pot exista consecinţe serioase. ”Ecosistemul este unul extrem de sensibil și stă într-un echilibru ce depinde de foarte mulți parametri funcționali ai acestuia, iar de acest lucru depinde întreaga biodiversitate din Delta Dunării”, spune oficialul.
Ministrul Mediului susține că legislația din România și Ucraina nu permit desfășurarea de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea și eco-sistemele din Delta Dunării.
”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are două proceduri de mediu deschise cu partea ucraineană cu privire la investiţii în zona Deltei Dunării. Ambele proceduri se bazează pe legislaţia naţională ucraineană şi cea din România, respectiv convenţii internaţionale, convenţia Espoo, în mod special. Nici legislaţia naţională a României, nici legislaţia ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea şi eco-sistemele din Delta Dunării”, a arătat Tanczos Barna joi, într-o declaraţie de presă.
Tanczos Barna a adăugat că „ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile” şi că ”pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană”.
”Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”, a conchis ministrul Mediului.
Băstroe este un canal navigabil de adâncime aşezat de-a lungul gurilor (canalelor) Bîstri, Stambulul Vechi şi Chilia din Delta Dunării. Canalul este situat pe teritoriul regiunii Odessa şi trece prin teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Construirea acestui canal, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004, însă România şi UE s-au opus.
După invazia rusă în Ucraina, România şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina prin această zonă.
