Din 31 martie 2024, România va intra în Spațiul Schengen, dar numai pe căile aeriană și maritimă. În continuare, traficul rutier este blocat la aderare, dar există speranțe ca terestrul să fie acceptat cel mai târziu în 2025.
Reprezentații misiunilor diplomatice la UE votează intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene, fluviale și maritime. Votul în Consiliul Reprezentanților Permanenți (COREPER) va avea loc peste două zile.
Decizia a fost luată la nivelul Consiliul Uniunii Europene după mai multe săptămâni de negocieri între statele implicate, respectiv România, Bulgaria și Austria. Un vot care va confirma înțelegerea urmează să fie dat peste două zile, în Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană, format din șefii misiunilor diplomatice la Bruxelles.
Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană este format din șefii sau adjuncții șefilor de misiuni diplomatice la Bruxelles.
Ambasadorul Austriei la UE va vota în favorarea aderării României cu porturile și aeroporturile, începând din luna martie.
Autoritățile de la București optează pentru varianta mai avantajoasă a unui vot favorabil în cadrul Comitetul Reprezentanților Permanenți, COREPER, care-i reunește ăe șefii și adjuncții de misiuni diplomatice la Bruxelles ale statelor membre.
Ulterior, vot în COREPER ar urma să fie validat și într-o reuniune de Consiliu al Uniunii Europene, conform sursei citate.
Șansele extinderii Schengen cu România și Bulgaria au crescut după ce, luna aceasta, Olanda a renunțat la veto-ul față de vecinii noștri de la sud.
De anul trecut, guvernul de la Viena s-a exprimat împotriva extinderii spațiului de liberă circulație, argumentând că acesta nu este funcțional, și a adus drept argument fluxul mare de migranți neînregistrați care ajung în centrul și vestul Europei.
În ceea ce privește frontierele terestre, acest aspect nu face obiectul votului de peste două zile.
De altfel, semnalele au fost favorabile în ultima perioadă în condiţiile în care situaţia din Parlamentul olandez a fost deblocată, aleşii dându-şi acordul pentru un vot pozitiv în privinţa Bulgariei, stat al cărui dosar este legat de cel al României.
Mai mult, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reforma sistemului de azil și migrație, fiind stabilite reguli mai clare pentru: ”verificarea migranților aflați în situație ilegală atunci când aceștia sosesc în UE, prelevarea de date biometrice, procedurile de depunere și de gestionare a cererilor de azil, normele privind stabilirea statului membru responsabil de tratarea unei cereri de azil, cooperarea și solidaritatea între statele membre, precum și modul de gestionare a situațiilor de criză, inclusiv cazurile de instrumentalizare a migranților.”
Data agreată, în principiu, la nivelul Uniunii Europene pentru aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă este 31 martie 2024, perspectiva pentru frontierele terestre fiind anul 2025, au declarat surse guvernamentale.
Decizia a fost luată la nivelul Consiliul Uniunii Europene după mai multe săptămâni de negocieri între statele implicate, respectiv România, Bulgaria și Austria.
Un vot care va confirma înțelegerea urmează să fie dat peste două zile, în Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană, format din șefii misiunilor diplomatice la Bruxelles.
De altfel, semnalele au fost favorabile în ultima perioadă în condiţiile în care situaţia din Parlamentul olandez a fost deblocată, aleşii dându-şi acordul pentru un vot pozitiv în privinţa Bulgariei, stat al cărui dosar este legat de cel al României.
Mai mult, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reforma sistemului de azil și migrație, fiind stabilite reguli mai clare pentru: verificarea migranților aflați în situație ilegală atunci când aceștia sosesc în UE, prelevarea de date biometrice, procedurile de depunere și de gestionare a cererilor de azil, normele privind stabilirea statului membru responsabil de tratarea unei cereri de azil, cooperarea și solidaritatea între statele membre, precum și modul de gestionare a situațiilor de criză, inclusiv cazurile de instrumentalizare a migranților.
Pactul pentru migrație, spun eurodepuții români, ar răspunde cerințelor Austriei pentru acceptarea României și Bulgariei în Schengen.
”Condițiile inițiale pe care le-a pus Austria anul trecut la explicarea veto-ului nu mai există pentru că s-a ajuns la un pact pe azil și migrație. Și, doi: orice condiții aparent bilaterale, pe care le-ar cere României sau Bulgariei, nu-și mai au rostul, pentru că acum sunt încadrate deja în pact“, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
”Nehammer nu mai are de ce să se agaţe ca să discrimineze românii şi să-i umilească la cozi prin vămi“, a susținut într-o postare pe Facebook și eurodeputatul Vlad Gheorghe.
Totuși, mai mulți europarlamentari români critică aderarea în două etape, punctând că negocierile ar fi trebuit îndreptate către o aderare totală.
Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu (PSD/S&D) au fost bifate evoluții cu o perspectivă mai clară privind aderarea terestră la spațiul de liberă circulație european, după intrarea pe cale maritimă și aeriană.
”În momentul de față exista de principiu acest consens care să permită intrarea României și Bulgariei pe cale aeriană și maritimă”, a afirmat eurodeputatul.
”În Austria uneori, în acest dialog, trebuie validat documentul la cel mai înalt nivel, și asta ia destul de mult timp pentru a finaliza negocierile“, a spus eurodeputatul, arătând că mai multe state, precum Italia sau Austria, au aderat în două etape.
În situația unei aderări în două etape, unul dintre scenarii este ca România să se decupleze de Bulgaria după includerea în Schengen cu granițele aeriene și maritime.
”Documentul va lua în calcul și gradul de îndeplinire individual al fiecărui stat parte din acest proces, adică România și Bulgaria intră în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, intră în toate mecanismele Schengen, schimb de date, de informații, personal abilitat, consulatele intră în mecanismul respectiv, și asta e foarte important, iar partea terestră va ține de eforturile pe care le va face fiecare stat în parte. În cazul României, frontierele noastre sunt astăzi foarte sigure și în cazul Bulgariei, dar, evident, având graniță cu Turcia, acest lucru va necesita probabil o analiză suplimentară“, a mai precizat eurodeputatul.
Reamintim că Viena a blocat, la finalul anului 2022, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând problema migrației, însă analiștii au pus abordarea pe tema alegerilor interne din Austria. Recent, premierul Marcel Ciolacu anunța deblocarea discuțiilor cu partea austriacă, fiind agreată o aderare parțială, în primă fază pe cale aeriană și maritimă.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă.
“După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privinţă!
Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră”, a notat Ciolacu pe Facebook.
“La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă!”, a adăugat premierul.
