Comisia Europeană are în vedere să desfăşoare un ”proces de consultare formală” asupra controalelor la frontierele interne pe care unele dintre statele membre ale Schengen le menţin în interiorul acestui spaţiu de liberă circulaţie şi ameninţă cu acţiuni împotriva acestora în lipsa ”unui angajament de schimbare” a acestei politici, se arată în cel de-al doilea raport privind Schengen. De asemenea, Comisia cere din nou Consiliului să permită aderarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
Comisia Europeană a prezentat, marţi, un nou raport privind situaţia Spaţiului Schengen, în care îşi exprimă încă o dată sprijinul pentru aderarea Bulgariei şi României până la sfârşitul anului. Comisia solicită din nou Consiliului UE să permită ambelor ţări să fie admise pe deplin în Schengen.
Documentul, care trece în revistă situaţia spaţiului de liberă circulaţie în ultimul an, enumeră bunele practici, dar şi ”provocările” nerezolvate, precum şi domeniile de acţiune pe care Bruxellesul le consideră prioritare.
Printre aceste priorităţi se numără „eliminarea progresivă a controalelor pe termen lung la frontierele interne” şi înlocuirea lor cu ”măsuri alternative de cooperare poliţienească”.
Bruxellesul reaminteşte că reintroducerea controalelor în interiorul frontierelor Schengen ”trebuie să fie excepţională, limitată în timp şi o măsură de ultimă instanţă”. Din cauza migranţilor ilegali, şase state membre ale UE practică în prezent astfel de controale, respectiv Franţa, Austria, Germania, Danemarca, Slovacia şi Suedia, plus Norvegia şi Islanda, ţări care nu fac parte din UE, dar sunt membre ale Spaţiului Schengen.
În urmă cu 12 ani, Comisia a confirmat că Bulgaria şi România sunt pregătite să devină parte deplină a spaţiului fără controale la frontieră.
În noiembrie 2022, Comisia Europeană a reafirmat că cele două ţări sunt pregătite de aderare. Inspecţiile efectuate în ambele ţări, în toamna anului trecut, nu numai că au confirmat concluziile din 2011 conform cărora Bulgaria şi România îndeplinesc condiţiile relevante, dar au demonstrat că pun în aplicare în mod corespunzător cele mai recente modificări ale regulilor Schengen şi au o contribuţie-cheie la buna funcţionare a Spaţiului Schengen. Comisia remarcă faptul că menţinerea controalelor la frontieră are consecinţe negative importante pentru economie şi mediu, precum şi pentru cetăţenii bulgari şi români şi pentru UE în ansamblu.
Timpii de aşteptare crescuţi la graniţe duc la cozi lungi pentru autovehicule şi costuri ridicate, competitivitate redusă pentru întreprinderi, întrerupere a lanţurilor de aprovizionare şi venituri reduse pentru turism. Incertitudinea legată de întârzierile la frontiere şi birocraţia poate descuraja investiţiile străine şi poate submina coeziunea economică şi socială dintre ţările UE, se arată în raport.
România şi Bulgaria au acţionat permanent ca principali participanţi la dezvoltarea dispoziţiilor acquis-ului Schengen. Este timpul ca UE să îşi îndeplinească angajamentul de a le acorda statutul de membru cu drepturi depline în Spaţiul Schengen şi de a consolida suplimentar unitatea europeană în acest fel, menţionează Comisia Europeană.
Pe de altă parte, Comisia Europeană are în vedere să desfăşoare un „proces de consultare formală” asupra controalelor la frontierele interne pe care unele dintre statele membre ale Schengen le menţin în interiorul acestui spaţiu de liberă circulaţie şi ameninţă cu acţiuni împotriva acestora în lipsa „unui angajament de schimbare” a acestei politici, se arată în cel de-al doilea raport privind Schengen publicat marţi, relatează agenţia EFE.
În raportul publicat marţi, Comisia menţionează că va lansa un ”proces de consultare formală cu toate statele membre interesate” şi avertizează că este ”dispusă să recurgă la măsurile legale aflate la dispoziţia sa în cazul în care aceste consultări nu vor avea ca rezultat un angajament clar de schimbare”.
Alte priorităţi înscrise în raport sunt consolidarea frontierelor externe, creşterea eficacităţii sistemului de repatriere a migranţilor ilegali şi consolidarea administrării Schengen, urmând astfel să fie emise recomandări pentru fiecare ţară.
De asemenea, Comisia cere Consiliului (ce reuneşte statele UE) să permită aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen şi să consolideze securitatea internă a acestui spaţiu de liberă circulaţie pentru a combate criminalitatea organizată şi traficul de droguri.
Comisia consideră de asemenea prioritară o mai bună folosire a pârghiei vizelor pentru abordarea problemei migraţiei ilegale şi alinierea politicilor de vize a statelor europene nemembre ale UE cu cea practicată de blocul comunitar.
Următorul Consiliu Schengen, care se va desfăşura pe 8 iunie, ”va fi o oportunitate pentru miniştri să sprijine priorităţile politice identificate”, a indicat Comisia Europeană, îndemnând în acest context Suedia şi Spania, ţări care deţin actuala şi următoarea preşedinţie semestrială a Consiliului UE, ”să urmărească realizarea priorităţilor şi acţiunilor propuse”.
