O nouă ”șansă” pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație? Austria ar putea renunţa la veto-ul pe Schengen, decizia ar putea fi luată pe 12 decembrie.
Schengen, adică inclusiv cu frontierele terestre. Anunţul a fost făcut de presa din Austria, care susţine că Guvernul de la Viena ar putea renunţa, în curând, la dreptul de veto. O decizie finală ar putea veni în luna decembrie.
Ungaria va organiza, pe 22 noiembrie, un summit al miniştrilor de Interne din Austria, România şi Bulgaria, unde se va discuta din nou despre aderarea deplină a Bucureştiului şi Sofiei la spaţiul de liberă circulaţie. Ministerul de Interne de la Viena a confirmat că Gerhard Karner va participa la summit și că discuțiile cu ambele țări sunt deja în desfăşurarea.
„Suntem pe drumul cel bun, dar nu am ajuns încă la capăt,” a transmis Karner despre întrunirea planificată. Veto-ul privind aderarea României și Bulgariei „a fost și este justificat”, este convins ministrul de la Viena, dar lucrurile s-au schimbat în bine. Pentru Karner, însă, „protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă este necesar, controalele interne la frontieră rămân esențiale. În orice caz, întâlnirea de la Budapesta trebuie să fie „legată de un pachet general clar”.
După ce România, Bulgaria și numeroase alte state membre ale UE și-au exprimat indignarea față de veto-ul Vienei, Karner a dat undă verde pentru o extindere Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian, din aprilie 2024. Totuși, concesia Vienei a fost supusă unor condiții. Pe lângă fonduri UE majorate pentru protecția frontierelor în ambele țări, s-au cerut mai multe controale la frontiera pe uscat între România și Bulgaria și între Ungaria și România.
Deși Ministerul austriac de Interne a refuzat să ofere informații despre o posibilă schimbare de direcție privind aderarea la Schengen, datele actuale conturează o imagine favorabilă. Migrația în Balcani a scăzut cu 62%, în timp ce numărul arestărilor ilegale s-a diminuat brusc, nu doar în Austria (de la 5061 de arestări în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), dar și în Bulgaria (au fost făcute cu 46% mai puține arestări) și în România (cu 10% mai puține).
Şi numărul cererilor de azil a scăzut drastic în ambele țări. Bulgaria a înregistrat cu 43% mai puține cereri, iar România cu 74% mai puține. De asemenea, ambele țări ar prelua acum fără ezitare persoanele care solicită azil în Austria, dar care au fost înregistrate mai întâi în România sau Bulgaria în cadrul așa-numitului sistem Dublin.
Având în vedere aceste date, se preconizează că Viena ar putea renunța la veto-ul său. Blocajul ar putea fi abandonat complet, dar atunci ar fi probabil legat de alte cereri, iar aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă chiar la următorul Consiliu JAI, pe 12 decembrie.
Trei scenarii pentru aderarea completă la Schengen
Victor Negrescu, europarlamentar și vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat vineri pe Facebook că România este foarte aproape de aderarea completă la spațiul Schengen, în urma unei discuții cu Comisarul European pentru afaceri interne, Magnus Brunner.
Negrescu a explicat că în prezent există trei scenarii pentru realizarea acestui obiectiv. Primul scenariu este „decizia rapidă,” care presupune adoptarea unei decizii tehnice până la 1 decembrie, sub mandatul actualei Comisii Europene.
Al doilea scenariu este „varianta moderată,” prin care viitoarea Comisie Europeană ar putea aproba aderarea României în marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne sau în cadrul unei reuniuni ministeriale.
Cel de-al treilea scenariu vizează o amânare a deciziei, din cauza posibilei instabilități politice din Bulgaria, presiunii partidelor populiste din unele state membre sau apariției unor riscuri de securitate neprevăzute.
Negrescu a subliniat importanța menținerii subiectului pe agenda europeană și și-a exprimat optimismul că România va adera în curând la spațiul Schengen pe cale terestră. „Mă bucur că am continuat să punem presiune pentru atingerea acestui obiectiv, chiar și atunci când am fost criticați pentru că am menţinut acest subiect sus pe agenda europeană. Jocurile nu sunt închise. La fel ca premierul Marcel Ciolacu, sunt încrezător însă că România va deveni membră a spațiului Schengen pe cale terestră”, a scris Negrescu.
Presa din Austria anunță când ar putea intra România în Schengen terestru. Noul comisar austriac pentru migrație susține aderarea
O nouă șansă pentru aderarea României la spațiul Schengen. Vești bune din partea Austriei
Data la care România ar putea intra în spațiul Schengen. Noul comisar pentru migrație susține aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație.
Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat de Austria și membru al partidului cancelarului Nehammer, va răspunde întrebărilor deputaților europeni la Bruxelles.
În cadrul audierii, se va discuta despre poziția lui Brunner în ceea ce privește procedurie de azil în țările terțe și protecția frontierelor externe, dar și despre integrarea deplină a României și a Bulgariei în spațiul Schengen.
Brunner a solciitat deja acest lucru înainte de audiere, lucru care a strânit controverse în Austria, pentru că acesta contrazice linia cancelarului Karl Nehammer și a ministrului de interne Gerhard Karner, care blochează aderarea noastră și a Bulgariei la Schengen de aproape doi ani.
Cu toate astea, există posibilitatea ca această blocare să fie ridicată în perioada următoare. Potrivit informațiilor obținute de „Kleine Zeitung”, un summit al miniștilor de interne din Austria (Karner), România (Marian-Cătălin Predoiu) și Bulgaria (Atanas Ilkov) este programat sub egida Ungariei, care deține președinția Uniunii Europene.
Summitul va avea loc în 22 noiembrie, cu două zile înainte de salegerile din Stiria. Biroul lui Karner a confirmat participarea la summit.
”Suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la capătul acestuia”, explică Karner despre întâlnirea planificată. Vetoul privind aderarea deplină a României și Bulgariei ”a fost și este corect”, spune ministrul.
Data la care Români ar putea adera la Schengen
Datele actuale arată o situație favorbailă pentru țara noastră. Migrația în Balcani a scăzut cu 62%, iar numărul reținerilor ulegale a scăzut considerabil, nu doar în Austria, ci și în Bulgaria, care a înregistrat o reducere de 46%. România a raportat o scădere de 10%.
Cererea de azil a scăzut semnificativ, Bulgaria având cu 43% mai puține solicitări, iar românia o scădere de 74%. Se preconizează că ambele țări vor accepta acum persoanelecare au solicitat azil în Austria, dar care au fost inițial înregistrate în România.
Este posibil ca blocada Austriei să fie ridicată în totalitate, dar ar putea apăra alte cerințe. O decizie privind aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi luată în cadrul următorului Consiliu JAI, programat pentru 12 decembrie.
”Suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la capătul acestuia”, explică Karner despre întâlnirea planificată. Vetoul privind aderarea deplină a României și Bulgariei „a fost și este corect”, spune ministrul, care este convins că multe s-au schimbat în bine de atunci. Pentru Karner, totuși, ”protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă este necesar, controalele la frontierele interne sunt încă centrale. În orice caz, întâlnirea de la Budapesta „trebuie să fie legată de un pachet general clar”.
”Pasul intermediar” Schengen pe care Austria a acceptat să-l facă acum un an a fost deja legat de acest lucru. După ce cele două țări afectate și numeroase alte state membre UE au fost revoltate de vetoul Vienei, Karner a dat undă verde pentru extinderea Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian – așa-numitul „Air Schengen”. Pasagerii companiilor aeriene din ambele țări au putut, așadar, să intre mai ușor în UE din aprilie 2024. Totuși, concesiunea Vienei nu a fost lipsită de rezerve și a fost supusă unor condiții. Pe lângă creșterea fondurilor UE pentru protecția frontierelor în ambele țări, au existat solicitări pentru mai multe controale la frontierele terestre între România și Bulgaria, precum și Ungaria și România.
Decizia de aderare este posibilă pe 12 decembrie
În timp ce Ministerul de Interne nu a vrut să ofere nicio informație despre o posibilă cedare iminentă în problema Schengen atunci când a fost întrebat, cifrele actuale prezintă o imagine foarte pozitivă a situației. Migrația în Balcani a scăzut cu 62 la sută și în timp ce numărul reținărilor ilegale a scăzut drastic nu numai în Austria (de la 5.061 rețineri în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), Bulgaria înregistrează acum cu 46 la sută mai puține rețineri. Romania este cu 10 la suta mai putin.
Numărul cererilor de azil a scăzut, de asemenea, drastic în ambele țări, în Bulgaria au fost cu 43 la sută mai puține cereri, iar în România cifra a ajuns la 74 la sută. De asemenea, ambele țări ar urma să preia acum acele persoane care au solicitat azil în Austria, dar au fost înregistrate pentru prima dată în România sau Bulgaria.
Având în vedere aceste cifre și participarea Austriei la întâlnire, este probabil ca Viena să renunțe la dreptul de veto. Blocada ar putea fi abandonată în întregime, dar ar fi probabil legată de alte cereri. Aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă la următorul Consiliu JAI din 12 decembrie, mai scrie presa austriacă.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut astăzi o discuție cu omologul său austriac Gerhard Karner despre dosarul care vizează intrarea României în Schengen terestru:
„Existau speculații cum că s-ar ridica acest veto astăzi… Acum, toată lumea speculează. Domnul Karner văzuse declarația mea de ieri și a spus că asta e cam ceea ce reflectă dosarul. Am spus ieri câteva lucruri: colaborarea este foarte bună, faptul că am coborât migrația spre zero în România este decisiv, cel mai important argument, faptul că avem programe bilaterale cu toți vecinii noștri și un program bilateral cu Austria pe combaterea migrației ilegale este, de asemenea, un argument puternic, faptul că noi am declarat că vom menține politicile de combatere a migrației ilegale și după intrarea în Schengen cu frontiera terestră e iarăși un argument puternic, faptul că suntem gata să utilizăm toate procedurile Schengen inclusiv cu controale la frontieră atunci când se impune… până acum am adus argumente care n-au căzut din cer.
”NU s-a luat încă nicio decizie”
Suntem pe un drum pozitiv, cum a spus și ministrul Karner, cum am spus și eu, cum au spus și alți colegi din politică… da, suntem pe un drum pozitiv, suntem pe direcția corectă, suntem destul de aproape dar NU s-a luat încă nicio decizie. Cel puțin nu până acum două ceasuri când am vorbit. Noi avem convorbiri periodice, avem, n-avem treabă, noi ne auzim la telefon. Sau de câte ori se impune. Vorbim direct, nu prin cabinete. Acesta e un dosar sensibil pentru care se vorbește pe firul scurt.
”Întâlnirea de la Budapesta va fi decisivă”
Ceea ce spun este că încă nu s-a luat o decizie și că întâlnirea de la Budapesta (21 – 22 noiembrie) va fi decisivă. Astăzi când vorbim nu s-a decis nimic, doar știm că România e pe drumul cel bun și lucrăm foarte bine cu colegii austrieci. Și cu cei sârbi, și cu cei maghiari, pentru că aici e toată povestea. Întâlnirea din 21 – 22 noiembrie va fi cu Sándor Pintér, cel care deține președinția rotativă în Ungaria, domnul Karner și colegul din Bulgaria. Va fi, dacă vreți, ce a fost în Slovenia anul trecut. unde am avut o trilaterală (Austria – Bulgaria – România) și pot să vă spun că în acea trilaterală miniștrii asistați de echipele lor au avut o discuție foarte aplicată care în final s-a soldat cu un anunț făcut de ministrul Karner cu privire la Air Schengen” a spus ministrul Cătălin Predoiu.
Reamintim că miniștrii Afacerilor Interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria se vor întâlni pe 22 noiembrie 2024, la Budapesta, pentru discuții preliminare legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României și Bulgariei în Schengen terestru, au confirmat surse de la Bruxelles.
