Ministerul Apărării denunţă o ştire falsă: Nu a existat vreo înţelegere între Guvernele României şi SUA privind încheierea unui acord de construire a unei baze militare în Delta Dunării.
Ministerul Apărării Naţionale a semnalat, sâmbătă, o ştire falsă care acreditează, fără niciun fundament real, ideea că Guvernele României şi SUA ar fi încheiat un acord secret cu privire la construirea unei baze militare în Delta Dunării. ”O astfel de înţelegere nu a fost luată în discuţie niciodată”, precizează MApN. Este a doua ştire falsă din această săptămână reclamată de către instituţie, după cea legată de sistemele de apărare antiaeriană româneşti care s-ar îndrepta către Republica Moldova.
”Această încercare de manipulare a opiniei şi percepţiei publice se aliniază narativelor alarmiste şi panicarde răspândite cu o frecvenţă crescută în ultima vreme în spaţiul public românesc de surse afiliate propagandei pro-ruse, în contextul situaţiei generate de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi posibilele implicaţii asupra ţărilor din regiune. Procedeul de construire a acestei dezinformări este simplist, fiind bazat pe scoaterea din context a unor informaţii reale şi amestecarea lor cu speculaţii şi minciuni care să «susţină» falsa ipoteză, în ideea creării unei alternative la situaţia reală”, scrie Inforadar, platforma de ştiri a MApN.
În ce constă, pe scurt, dezinformarea?
Autorii manipulării afirmă că proiectul de lege intitulat „Black Sea Security Act of 2022”, depus în iulie 2022 în Congresul SUA, ar stabili, după adoptare, înfiinţarea unei a patra baze militare americane, în Delta Dunării. Înfiinţarea acestei puternice baze militare, care, pe lângă schimbarea raporturilor de securitate în regiune, ar pune în pericol grav echilibrul ecologic din Delta Dunării, ar fi fost decisă unilateral de Guvernul SUA şi ar fi fost acceptată, în secret, de România. Acest scenariu fantezist este prezentat ca o realitate, speculaţiile fiind grefate peste discuţiile purtate în prezent în spaţiul public în legătură cu situaţia canalului Bâstroe.
Nimic din substanţa acestor afirmaţii nu corespunde realităţii. Ele sunt concepute exclusiv pentru a manipula opinia publica si servesc unor narative anti-NATO.
Ce s-a întâmplat în realitate?
Simpla lecturare a proiectului de lege menţionat mai sus ar trebui să fie suficientă pentru a înţelege că iniţiativa legislativă nu face nicio referire la o aşa-zisă bază militară SUA în Delta Dunării. Acest proiect încă nu a finalizat procesul legislativ, însă o prevedere importantă din iniţiativă a fost deja adoptată, la finalul lunii decembrie 2022, în cadrul Legii Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023 (pagina 89, referirea la Black Sea Countries).
Astfel, s-a stabilit ca secretarul de stat al SUA împreună cu şefii altor agenţii federale relevante să prezinte Congresului o Strategie de lucru cu aliaţii NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relaţiilor economice, consolidarea asistenţei economice şi de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creşterea rezilienţei democratice, mai arată sursa citată.
Care sunt aşa-zisele „dovezi”?
„Dovada” intenţiei de înfiinţare a unei super-baze navale în Delta Dunării, a fost găsită de agenţii dezinformatori într-un studiu publicat de doi experţi în revista „American Purpose”, cu sediul în Washington DC.
Analiza se intitulează „Past Putin” şi explorează o serie de soluţii posibile pentru întărirea securităţii în regiune. Autorii analizei pornesc, într-adevăr, în analiza lor de la proiectul legislativ „Black Sea Security Act of 2022”. Printre opiniile exprimate se numără şi ideea ca „Statele Unite să ia în considerare înfiinţarea unei a patra baze în care să disloce forţe, cu o componentă maritimă în Deltă, care să asigure securitatea traficului maritim pentru aliaţii vestici, pentru România, Ucraina şi alte naţiuni riverane Mării Negre”. Acestă ipoteză formulată de către cei doi experţi în analiza citată a fost transformată de autorii dezinformării într-o… decizie a Guvernului SUA (!), care ar fi fost şi acceptată, bineînţeles, în secret, de România.
O altă „dovadă” invocată în materialele rostogolite cu precădere în mediul online este un articol publicat pe pagina de internet a postului de radio Europa Liberă, care, printre altele, prezintă factual şi documentat strategia SUA privind Marea Neagră, precum şi principalele ipoteze şi opinii formulate de cei doi experţi în analiza mai sus menţionată. Faptul că acest subiect se regăseşte într-un articol publicat pe pagina de internet a Radio Europa Liberă, post finanţat de Congresul SUA, iar în articol se menţionează şi că unul dintre autorii analizei publicate de American Purpose s-a aflat printre experţii consultaţi de Departamentul de Stat al SUA pentru elaborarea viitoarei strategii reprezintă pentru autorii dezinformării veriga-lipsă de care aveau nevoie să demonstreze conspiraţia menită a construi o bază militară în inima Deltei Dunării…
Ce îşi propune, de fapt, Strategia de lucru a SUA pentru regiunea Mării Negre?
În cadrul unei întâlniri oficiale cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, desfăşurată în 8 noiembrie 2021, la Washington D.C., ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a punctat dorinţa – salutată de partea americană – a României de a contribui substanţial la dezvoltarea viitoarei Strategii, arătând că aceasta “trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională şi integrată a descurajării, combinând aspectele care ţin de securitatea clasică cu cele care ţin de consolidarea rezilienţei, cu dimensiunea economică, cea de combatere a ameninţărilor hibride, de întărire a securităţii energetice şi de soluţionare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop”.
Situaţia generată de invazia ilegală a Federaţiei Ruse în Ucraina, declanşată la 24 februarie 2022, a demonstrat solidaritatea ţărilor NATO cu poporul ucrainean, precum şi determinarea de a apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat.
La foarte scurt timp după începerea războiului de agresiune, NATO a activat planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare pe flancul estic şi descurajarea oricărei agresiuni împotriva ţărilor aliate. La câteva zile după această decizie fără precedent, în România au fost dislocate efective militare aliate care au format Grupul de Luptă NATO condus de Franţa şi a fost crescut şi numărul de militari SUA, care au fost desfăşuraţi, împreună cu tehnica din dotare, în locaţiile de pe teritoriul României, prezentate în mod transparent de MApN în comunicarea publică. Găsiţi în această postare o situaţie centralizatoare care arată dispunerea efectivelor americane şi aliate pe teritoriul României, efective care, în contextul actual de securitate, se situează în jurul cifrei de 5.000 de militari din SUA, Franţa, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Macedonia de Nord şi Spania.
Este de aşteptat ca, în contextul de securitate actual, să crească frecvenţa dezinformărilor şi speculaţiilor pe teme de maximă sensibilitate şi importanţă pentru opinia publică din România, în special pe subiecte referitoare la prezenţa NATO şi SUA în România şi în regiune. Reiterăm, şi pe această cale, sfatul către utilizatorii platformelor online de a verifica din surse credibile, înainte de redistribuire, orice ştire sau informaţie cu caracter vădit senzaţionalist şi alarmist.
