În urma scandalului tezaurului Dacic furat din Muzeul Drents din Assen, curg reacțiile și teoriile conspirației, lovitură politică sau incompetență.
Celulă de criză la Guvern, pentru recuperarea pieselor de tezaur furate. Premierul trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, duminică, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate.
Potrivit acestuia, din această celulă de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii.
„Am decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităţilor care ţin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la expoziţia organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. (…)
În acest sens, mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia legală care a stat la baza organizării acestei expoziţii în Olanda.
De altfel, ministrul Culturii, doamna Natalia Intotero, va avea mâine întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid”, a scris Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
El a mai menţionat că a discutat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să trimită de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti, care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc.
„Şi am cerut ca experţii români să se deplaseze de urgenţă în Olanda şi să asigure aducerea în ţară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziţii.
Este o situaţie foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluţionat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, a mai scris premierul.
Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav”, a anunţat Ministerul Culturii.
Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.
Natalia Intotero: ”Eu l-am informat pe premier despre jaful din Olanda. Am anumite nemulțumiri legate de securitatea muzeului Drents.”
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat duminică, la Antena 3 CNN, că are „nemulțumiri” legate de contractul prin care mai multe piese de patrimoniu, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești, au ajuns să fie expuse la muzeul Drents din Olanda.
Coiful și alte piese expuse au fost furate în noaptea de vineri spre sâmbătă, într-un jaf spectaculos în care hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în muzeu.
Intotero a salutat, în context, anunțul premierului Marcel Ciolacu, care a spus că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii.
Natalia Intotero: „Mulțumesc premierului pentru decizia luată, de a trimite Corpul de Control, având în vedere că în Ministerul Culturii, în momentul de față, există doar o persoană cu atribuții în acest domeniu. Pe de altă parte, mi se pare firesc să fie un control de la un nivel mai înalt, pentru a spulbera orice suspiciuni de rea intenție sau cu privire la intenția de a ascunde (lucruri).
În cadrul conferinței de presă ce a avut loc în cursul zilei de astăzi, am solicitat colegilor mei, domnului director (Ernest) Oberländer-Târnoveanu de la Muzeul Național de Istoria României, să iasă public și să prezinte modul în care a fost organizată această expoziție și, în egală măsură, toți colegii din cadrul Ministerului Culturii care și-au pus semnătura pe documentele instituționale necesare pentru a finaliza acest proces al expoziției.
Eu am anumite nemulțumiri (legate de legate de modul în care s-a decis plecarea acestui tezaur spre expoziția din Olanda, n.r.)
Natalia Intotero: Eu l-am informat pe premier despre jaful de la Drents
Am fost informată ieri, în cursul dimineții, despre acest nefericit incident care a avut loc pe teritoriul Olandei (…) Am fost informată de domnul director de la Muzeul Național de Istorie.
Imediat am luat legătura cu domnul ministru (de Externe) Emil Hurezeanu, cu domnul ambasador Comănescu de la Haga și, în egală măsură, l-am informat și pe primul ministru.
Din acel moment, l-am rugat pe domnul director să-mi trimită un punctaj vizavi de tot ceea ce însemnat această expoziție. Undeva după ora 14:00 am reușit cu dificultate să obțin acest punctaj…”
Andreea Sava: „Dacă ne uităm la acele condiții de securitate, se pare că doar se încuia ușa, noaptea. Nu este nicio altă măsură de securitate, cel puțin (nu este precizată) în contract și cerută de partea română. Asta vă nemulțumește și pe dumneavoastră?”
Natalia Intotero: „Da, acest aspect mă nemulțumește și cred că ar trebui să fim foarte atenți. Mă rog, lucrurile s-au întâmplat. Această expoziție, așa cum au a prezentat colegii mei astăzi în cadrul conferinței de presă, a fost realizată (și) la Lisabona, la Madrid, la Roma.”
Fost ministru al Culturii: Sunt lucruri ciudate în legătură cu furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents.
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a declarat că sunt „lucruri ciudate” în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Olanda.
Turcan a enumerat trei astfel de elemente neobișnuite: faptul că infractorii au folosit explozibil, faptul că au sustras doar câteva piese, deși expoziția conținea mult mai multe obiecte și faptul că jaful a avut loc în ultima zi a expoziției.
„În primul rând, vorbim despre un furt şi sper şi aștept ca autoritățile olandeze, împreună cu Interpolul, să coopereze la modul real, să prezinte informații şi să ne ofere o perspectivă (în legătură cu momentul) când bunurile de tezaur ale României vor fi vor fi recuperate și aduse în țară.
Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt şi cred că atenția merită îndreptată şi spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur. În același timp, există în continuare o suspiciune – de ce acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziției”, a spus Turcan, duminică, la Parlament.
În privința legalității expoziției, Turcan a arătat că „orice export de bunuri temporare se realizează în urma propunerii instituției de Cultură, a avizului Comisiei Naționale a Muzeelor şi Colecțiilor”, în timp ce paza este asigurată de muzee la nivelul legislației internaționale”.
Raluca Turcan: Ar trebui să ne dea de gândit că se pune în discuție oportunitatea expozițiilor internaționale.
„Observ că acum apar tot felul de discuții cu privire la oportunitatea realizării de expoziții internaționale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experți în calitatea şi valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesioniști.
Faptul că toţi membrii şi specialiștii Comisiei naționale a muzeelor şi colecțiilor au aprobat prezența României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung şir de elemente culturale pe care România le-a desfășurat în străinătate, cum ar fi expoziții la Madrid şi Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie.
Prezența României cu expoziții la nivel internațional este cel mai eficient instrument de diplomație culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte țări (…) Cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunității expozițiilor internaționale a trebuit să ne dea foarte multe gândit”, a adăugat Turcan.
Fostul ministru a arătat că şi în România sunt expoziții internaționale, care sunt bine păzite.
Burduja, despre Tezaurul Dacic furat în Olanda: Să aflăm dacă a fost orchestrat pentru a manipula naţionaliştii în prag de alegeri.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a spus, duminică, că „furtul Tezaurului Dacic din Olanda este o rușine internațională”, iar ancheta ar trebui să înceapă în online, mai ales că pe dark web asemenea artefacte se tranzacționează foarte rapid. Mai mult, el a subliniat că „trebuie să aflăm dacă furtul a fost orchestrat pentru a manipula filonul naționalist în prag de alegeri”.
”Furtul tezaurului dacic din Olanda este o rușine internațională! Extremiștii toxici încearcă să confiște tema pe linia unui atac politic intern. Aici este însă vorba de modul în care un alt stat nu a asigurat protecția obiectelor neprețuite, iar muzeul gazdă nu a respectat contractul.
Din nou, soluția nu este să ne izolăm în fața lumii, este un lucru bun că ne promovăm istoria și valorile ca parte a patrimoniului universal pentru că toți trebuie să cunoască măreția acestui popor.
Așa cum este bine să primim în muzeele și spațiile de expoziție din țara noastră lucruri de valoare din întreaga lume”, a scris Sebatian Burduja, ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.
”Dacă se întâmpla în România, eram subiect de scandal pentru toată presa internațională”.
El a criticat măsurile de securitate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, care nu a asigurat paza umană conform contractului.
”Totodată, sunt obligat să mă întreb, ca cetățean al României: cum a fost posibil ca, într-un muzeu dintr-o țară europeană, în anul 2025, hoții să pătrundă cu explozibili și să fure piese de patrimoniu de neprețuit, fără ca muzeul să asigure paza umană, conform contractului, și fără ca poliția să intervină în timp util?
În România, dacă se întâmplă așa ceva, eram subiect de scandal pentru toată presa internațională. Dar eu sunt convins că în România așa ceva nu s-ar putea întâmpla! Forțele noastre de ordine ar fi fost la fața locului în maxim 15 minute, în Olanda abia după jumătate de oră au fost alertată poliția. Mai mult, în România nu umblă nimeni cu explozibil pe străzi”, a mai spus el.
De asemenea, ca fost ministru responsabil de securitatea cibernetică, Burduja a spus că ancheta ar trebui să înceapă online, având în vedere că pe dark web artefactele sunt tranzacţionate foarte rapid.
”Ca fost ministru responsabil de securitatea cibernetică, știu că ancheta trebuie să înceapă din online. Pe dark web, astfel de artefacte furate sunt tranzacționate rapid. Experții noștri în securitate cibernetică trebuie să se mobilizeze și să-i găsească pe acești netrebnici, care trebuie să înfunde pușcăria mulți ani de acum înainte! Este un act de patriotism și solidaritate națională ca cei mai buni specialiști în securitate cibernetică pe care România îi are să colaboreze acum cu instituțiile noastre”, a mai spus ministrul Energiei.
”Cei care au greşit trebuie traşi la răspundere”
”Mai mult, trebuie să aflăm dacă furtul a fost orchestrat pentru a manipula filonul naționalist în prag de alegeri. Trebuie să aflăm adevărul și să-i pedepsim pe făptași. România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine și mai mult. Multe întrebări, puține răspunsuri. Timpul este esențial acum, iar cei care au greșit trebuie trași la răspundere urgent. Curaj, România”, a mai spus Sebastian Burduja.
Detalii despre hoţii care au furat Tezaurul Dacic din Olanda. Poliția crede că atacatorii au fugit în Germania.
Poliția olandeză anunţă că a primit peste 50 de ponturi în cazul jafului Tezaurului Dacic de la Muzeul Drents, din Olanda. Anchetatorii analizează imaginile de supraveghere și pista unui vehicul incendiat, suspectând că autorii jafului au fugit în Germania. Oficialii nu exclud implicarea unor infractori români și investighează dacă obiectele de tezaur ar putea fi folosite ca monedă de schimb sau pentru a cere o răscumpărare.
„Potrivit ultimelor informații pe care le avem în exclusivitate, se pare că poliția olandeză a reușit să refacă parțial traseul indivizilor. Ei ar fi fost localizați cu ajutorul camerelor de supraveghere, undeva la 11 kilometri distanță de muzeu, în drumul lor spre Germania. Au fost surprinși de camerele de supraveghere în timp ce își schimbau hainele, spun surse din rândul anchetatorilor. Ei intenționau să treacă granița cu artefactele furate. Nu se știe însă dacă au reușit.
Cazul este investigat atât de autoritățile din Olanda, cât și de autoritățile din România. Știm că imediat ce au fost alertate autoritățile de la noi s-a luat legătura și cu Interpolul. Asta înseamnă că, practic, poliția din toată Europa îi caută pe indivizii care au dat spargerea la muzeul din orașul olandez.
Ce au stabilit anchetatorii până în prezent: acești indivizi au intrat pe această poartă, care este acum împrejmuită de benzi ale poliției. Ei ar fi mers undeva la subsolul clădirii, ar fi forțat o ușă care se află acolo, au detonat un zid cu material explozibil, iar apoi au plecat cu artefactele.
Totul în mai puțin de trei minute. S-ar fi acționat la pont, suspectează anchetatorii. Și asta pentru că indivizii, care au venit până aici cu o mașină, par să fi avut un plan extrem de bine pus la punct.
Cu aceeași mașină au plecat imediat după jaf. Autoturismul a fost abandonat și incendiat la granița cu Germania. Se fac eforturi uriașe în acest moment pentru a-i descoperi pe indivizi și pentru a recupera artefactele”.
Momentul în care cei care au furat Tezaurul Dacic au aruncat în aer intrarea în muzeul din Olanda.
Poliţia din Olanda a publicat imaginile de pe camerele de supravehere care arată momentul în care hoţii pătrund în Muzeul Drents din Assen, după ce au provocat o explozie la una din ușile de acces. Anchetatorii au cerut ajutorul locuitorilor din zonă care ar putea oferi informaţii despre indivizii care au furat Tezaurul Dacic al României, dar şi ajutorul Interpolului.
Imaginile surprind 3 indivizi care, după ce au forţat uşa de acces, au provocat o explozie.
”Explozia a spart mai multe ferestre, permițând hoților să pătrundă în muzeu, a declarat Debby Homans, ofițer de justiție, în timpul unei conferințe de presă organizate la fața locului.
În două minute, hoții au pătruns în muzeu și au plecat cu cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, printre care Coiful de aur de la Coțofenești şi brațările dacice din Sarmizegetusa Regia.
Poliția suspectează că furtul a fost o operațiune planificată cu minuțiozitate, iar anchetatorii analizează acum înregistrările de pe camerele de supraveghere și mărturiile martorilor.
Directorul general al Muzeul Drents, Harry Tupan, a dat detalii despre jaf, într-o conferință de presă:
”Este o zi incredibil de neagră pentru noi, vă pot spune asta cu siguranță.O zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din România, la București. Suntem profund șocați de evenimentele din noaptea trecută la muzeul nostru. În cei 170 de ani de existență ai muzeului, nu a avut loc niciodată un incident atât de grav. M-am trezit dimineața la 4:17 și am fost informat despre o urgență la muzeu.
Nu îți poți imagina că va fi ceva de o asemenea amploare. Este o mare tristețe pentru noi. Personal, sunt foarte trist că obiectele colegilor noștri din România au fost furate în acest mod. Este o tragedie pentru noi. Pentru că, în sectorul nostru cultural, nu este vorba doar despre aur.
Este vorba despre patrimoniu cultural. Și acest patrimoniu cultural a fost furat într-un mod extrem de violent. Și acest lucru doare profund. Câteva dintre obiecte, deja menționate, din expoziția „Dacia, Regatul de Aur și Argint” au fost furate.
Printre acestea se numără piesa principală, casca lui Coti Vesti din secolul V î.Hr. Acesta este obiectul pe care îl vedeți acum în spatele meu și care a fost imaginea principală a expoziției noastre, despre care am comunicat cu mare mândrie publicului nostru…care a venit într-un număr mare la această expoziție. Și acum, cum vă imaginați, la doar două zile de la închiderea acestei expoziții, a trebuit să o închidem și vom rămâne închiși în următoarele zile”, a transmis directorul muzeului din Olanda.
Comori din 18 muzee ale României erau expuse la Muzeul Drents din Assen.
Este vorba despre, 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România, expune pe perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, la Drents Museum din Assen, Regatul Țărilor de Jos
Printre cele mai importante piese prezentate în cadrul expoziției se regăsesc tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, coiful de la Coțofenești, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, brățările dacice din Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
