Un alt eșec umilitor pentru diplomația românească. Ucraina va face măsurătorile pe canalul Bâstroe, România face doar act de prezență. Sorin Grindeanu notifică: ”Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român”.
Situația privind măsurătorile pe canalul Bâstroe pare să se fi clarificat în urma discuțiilor. Mâine se vor termina măsurătorile pe cei 94 km de pe brațul Chilia pentru care România a primit acord inițial și tot mâine, în paralel, vor începe măsurătorile pe cei 65 km care includ și Canalul Bâstroe, conform unor surse din Ministerul Transporturilor. Aceste măsurători vor fi făcute însă de partea ucraineană cu prezența unui expert român, anunță Sorin Grindeanu. Menționăm că oficialii ucraineni susțin că aceste lucrări sunt de întreținere și nu de adâncire a canalului, prin urmare nu ar afecta semnificativ debitul pe partea română.
”Insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația”.
Inițial Ministerul Transporturilor a cerut Ucrainei permisiunea să facă măsurători proprii pe canalul Bîstroe din 15 martie. În 23 februarie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu scria pe Facebook că ”trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe”.
”Salut intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe! După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală! Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român!
În prezent, avem un acord pentru măsurători care sunt efectuate de echipajele noastre pe brațul Chilia (partea ucraineană) între km 22 și km 116.
Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bâstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe.” a postat Ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.
După ce inițial s-a anunțat că sunt pregătite echipele care vor merge miercuri, 22 martie, să facă măsurători și pe canalul Bîstroe, verificările vor fi făcute cu navele și echipamentele ucrainenilor.
Anunțul legat de măsurătorile pe Bîstroe vine după ce inițial nu a fost dat acordul decât pe Chilia, și nu pe toată lungimea cerută de partea română. Inițial, autorităţile române și ucrainene au stabilit ca experții români să înceapă în 15 martie măsurătorile pe braţele Chilia şi Bîstroe, pentru problema adâncimii dragării și influența asupra mediului.
Măsurătorile încep miercuri, apoi rezultatele trebuie interpretate de ”specialiști”. Astfel că până la aflarea adâncimii finale e posibil să mai treacă o lună, mai precizează Realitatea PLUS.
Unda verde pentru verificarea dragărilor pe canalul Bîstroe vine la mai bine de o săptămână de la anunțul privind acordul parțial dat de Ucraina. Kievul a transmis părții române acordul pentru efectuarea de măsurători pe brațul Chilia (partea ucraineană), începând de vineri, 17 martie, însă nu și pentru Canalul Bîstroe.
Acordul dat inițial de Ucraina pentru brațul Chilia se referă doar la sectorul cuprins între km 22 și km 116, iar măsurătorile s-au făcut doar pe timpul zilei. Autoritățile române au menționat că acordul pentru măsurătorile pe Chilia a fost cerut de la km 11.
Acordul inițial dat de Ucraina, doar pentru brațul Chilia. Vineri, 17 martie, trei nave ale Administrației Fluviale a ”Dunării de Jos” Galați au început măsurătorile pe tronsonul ucrainean al brațului Chilia, în condițiile în care Ucraina nu și-a dat acordul și pentru Canalul Bîstroe, așa cum a cerut România
În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bîstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.
Ucraina a făcut din luna februarie 2023 lucrări de dragare pe canalul Bîstroe și brațul Chilia al Dunării, însă oficiali din partea română au susținut că lucrările sunt pentru adâncirea și transformarea într-un canal navigabil al Bîstroe într-unul navigabil, pentru o nouă rută exporturilor. În același timp, experți români au avertizat că lucrările afectează grav ecosistemul Deltei Dunării.
Intenția Ucrainei de a draga și pe canalul Chilia pe lângă Bîstroe nu este nouă ci datează de un an de zile. Asta arată un studiu pentru construirea unui terminal ca să fie transportate cerealele lângă portul Ismail, pe brațul dintre România și Ucraina. Potrivit datelor, Ucraina ar dori dublarea adâncimii brațului, până la 8 metri, pe lângă brațul Chilia, lung de 111 km, considerat „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, prin hotărârea guvernului de la Kiev.
Scandalul a pornit după ce autoritățile de la București au cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și au cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute. Acces care s-a lăsat așteptat săptămâni întregi. Chiar și Comisia Europeană a cerut clarificarea acestei situații. Ministerul Mediului spune că Ucraina ar fi comunicat că lucrările de dragaj efectuate pe canal au fost unele de întreţinere, iar valorile obţinute la ultimele măsurători, din 2017, nu s-ar fi modificat.
”Lucrări de dragaj au avut loc şi în acest an, şi la sfârşitul celui trecut, iar dânşii spun că au fost strict lucrări de întreţinere, dar vom vedea după ce vom avea rezultatele măsurătorilor care este situaţia (…) Noi am făcut măsurători pe cele 14 puncte, pe secţiunea Chilia, de pe malul românesc şi până pe cel ucrainean, şi nu prezintă modificări semnificative faţă de valorile din 2017, dar, subliniez încă o dată, este vorba de măsurători punctuale, pe secţiuni punctuale.
Debitele modificate semnificativ sunt cele care reprezintă un potenţial pericol la adresa biodiversităţii din Delta Dunării. Noi trebuie să prevenim orice lucrare care să modifice semnificativ debitul pe cele două braţe, Chilia şi Tulcea şi, în aval, Sfântul Gheorghe şi Sulina”, a declarat înainte de acest anunț Tanczos Barna.
