Fantomele trecutului de colaborator securist, se întorc să îl bântuie pe ipocritul Călin Georgescu, ”a călătorit în SUA și Marea Britanie în perioada comunistă”.
Trecutul lui Călin Georgescu, analizat de CNSAS. Consiliul va cere dosarul lui de la Pașapoarte. Fantomele trecutului de colaborator securist, se întorc să îl bântuie
Călin Georgescu a călătorit în SUA și Marea Britanie în perioada comunistă, călătorii imposibile pentru românii care nu aveau legături cu nomenclatura comunistă.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) va cere dosarele de la Direcția de Pașapoarte din Ministerul de Interne pentru viitorii candidați la alegerile prezidențiale, a anunțat Ladislau Csendes, membru al colegiului CNSAS, într-un interviu pentru publicația Maszol. Măsura îl va viza și pe Călin Georgescu, candidatul care pretinde că este anti-sistem, dar care a fost acuzat de Kelemen Hunor că a avut legături cu rețeaua spionului comunist Mihai Caraman.
Arhivele fostului departament de paşapoarte ar putea rezerva surprize înainte de alegerile prezidenţiale, scrie publicaţia maghiară Masol.ro. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) va cere Direcţiei de Paşapoarte din Ministerul de Interne dosarele pentru viitorii candidaţi la alegerile prezidenţiale, a anunţat Laszlo Csendes, membru al colegiului CNSAS, într-un interviu pentru publicaţia citată.
”Candidaţii la preşedinţie vor fi verificaţi din oficiu, iar dovada trecutului lor va fi publicată pe site-ul CNSAS. Procedura este că, după ce am analizat documentele care ne-au fost deja predate, trimitem o transcriere foştilor proprietari ai arhivelor şi le cerem să ne predea documentele pe care le mai au despre persoana care a fost verificată. Dacă primim un răspuns că nu au niciun document despre persoana respectivă, atunci povestea se încheie”, a declarat Laszlo Csendes.
Măsura îl va viza şi pe Călin Georgescu, candidatul la Cotroceni despre care liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că a avut legături cu reţeaua spionului comunist Mihai Caraman, singurul spion român decorat de KGB.
Iniţiativa CNSAS vine după ce disidentul anticomunist Gabriel Andreescu a solicitat, în calitate de cercetător, acces la dosarul lui Georgescu de dinainte de 1989, dar CNSAS i-a spus că nu are niciun document în posesia sa.
Ulterior articolului publicat de Andreescu pe acest subiect, fostul şef al departamentului de investigaţii din cadrul CNSAS Răzvan Popa a atras atenţia că există o serie de explicaţii pentru care Serviciile nu au transmis institutiei nicio informaţie despre Călin Georgescu din care să reiasă că acesta a lucrat cu fosta Securitate ceauşistă. Popa a punctat, printre altele, că e posibil ca Georgescu să fi minţit atunci când a afirmat că după terminarea facultăţii a avut misiuni în Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii – lucru extrem de puţin probabil să se întâmple dacă nu era securist sau colaborator al securităţii – şi a sugerat să se ceară informaţii de la Direcţia Generală de Paşapoarte a MAI. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi citi aici. Se pare că ideea lui Răzvan Popa a avut ecouri la vârful CNSAS.
Publicaţia maghiară mai reaminteşte că, într-un interviu recent, Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi fost ministru de Externe, a relatat că atunci când a decis să recheme diplomaţii care au colaborat cu fosta Securitate, când a fost numit la conducerea ministerului, Călin Georgescu a părăsit ministerul, posibil pentru a scăpa de eventuale verificări.
Masol.ro mai aminteşte că o copie scanată a angajamentului fostului lider liberal Mircea Ionescu-Quintus a fost găsită la mai bine de două decenii după schimbarea regimului, când nu mai avea nicio funcţie oficială. Dosarul lui Traian Băsescu, de exemplu, nu a fost găsit niciodată. Dovezile că fostul şef de stat a colaborat cu poliţia politică au fost strânse din dosare ale unor terţi.
Publicaţia maghiară mai punctează că Georgescu este înconjurat de o serie de foşti securişti şi rezervişti din armată şi servicii.
Ladislau Csendes a declarat într-un interviu pentru publicația Maszol că inițiativa i-a aparținut lui Mădălin Hodor, vicepreședintele colegiului CNSAS.
Acest aspect poate fi semnificativ, deoarece Georgescu a studiat în străinătate în anii ’80. La acea vreme, un astfel de lucru era posibil doar cu permisiunea regimului. Înainte de plecare, ”delincvenții” erau supuși unor verificări riguroase și, de obicei, se încerca recrutarea lor.
Csendes nu a speculat asupra acestui aspect, din lipsă de dovezi, dar a menționat că, la ședința de săptămâna aceasta a consiliului, a propus „extinderea” inițiativei lui Mădălin Hodor, respectiv ”clarificarea situației fiecărui candidat prin documente oficiale, interinstituționale” cu Ministerul de Interne sau un secretar de stat adjunct.
El a reamintit că, în 2008, în calitate de președinte al CNSAS, a avut o întâlnire cu ministrul de interne Cristian David, solicitând ca acest minister, la fel ca serviciile secrete, să înceapă predarea materialului arhivistic vast pe care îl deținea către anchetatori.
”Ministrul a venit la întâlnire însoțit de un număr alarmant de generali, iar la final le-a ordonat să selecteze materialele ce urmau să fie predate anchetatorilor. După aceea, nu s-a întâmplat nimic”, și-a amintit Csendes.
Mai exact, ceea ce s-a întâmplat a fost că delegația CNSAS nu a mai fost primită la nivel ministerial în cadrul Ministerului de Interne.
Ministerul de Interne este singura instituție care nu a contribuit cu nimic la investigarea trecutului în cei 25 de ani de la înființarea comisiei de verificare, deși, teoretic, este obligat să facă acest lucru prin lege.
Legături cu serviciile secrete
Călin Georgescu este înconjurat de numeroși foști și actuali ofițeri ai serviciilor secrete și ai armatei, fie că este vorba despre strângerea de semnături pentru candidatura sa sau ”doar” despre protecția lui.
Candidatul de extremă dreapta a făcut, de asemenea, mai multe referiri la accesul său „continuu” la informații ale serviciilor secrete. Serviciul Român de Informații (SRI) a lansat recent o investigație internă, dar – așa cum a declarat – nu intenționează să ia măsuri concrete.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat într-un interviu pentru publicația Maszol în ianuarie că autointitulatul candidat anti-sistem Călin Georgescu este de fapt un ”om al vechiului sistem” și că a aparținut rețelei Caraman, prin intermediul mentorului său, Mircea Malița. Mihai Caraman, primul șef al SIE, a fost un spion comunist din serviciul extern (DIE) care a penetrat NATO și a furnizat informații către KGB.
”În spatele lui Călin Georgescu se află o rețea de rezerviști care acoperă societatea în toate direcțiile, și aceștia și-au căutat un candidat, și au mobilizat. Pe de altă parte, în mod evident a fost acolo acel om care s-a prezentat ca anti-sistem, deși el este omul vechiului sistem, el nu este anti-sistem, el este omul vechiului sistem, întrucât el în 1986 a învățat la New York și Londra, ceea ce nu a fost posibil pentru oricine, și este evident că a aparținut acelei rețele în mod dovedit, el a și declarat că mentorul său a fost Mircea Malița, care Malița poate fi descris prin rețeaua Caraman”, declarat Kelemen Hunor.
Mihai Caraman a fost primul șef al SIE. El a penetrat NATO în anii 50-60 ai secolului XX și a transmis informațiile și către KGB. Caraman a stârnit un scandal internațional când a reușit să racoleze mai mulți angajați NATO, cu ajutorul cărora a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice.
Informațiile obținute atunci de Caraman pentru Securitate erau date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.
După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în Securitatea internă.
