Facturile se ”reduc” de la 1 februrie. Niciun consumator casnic nu va plăti mai mult de 0,80 bani pe kilowatt oră – energie electrică și 0,31 bani pentru kwh la gaze naturale, indiferent de consum.
Pentru consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kilowați-oră- energia electrică, sau 300 metri cubi cu gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru kw oră la energie electrică și circa 0,22 bani pentru gaze naturale, cu toate taxele incluse, a anunţat ministrul Energiei, marţi, într-o conferinţă de presă.
Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri și industria alimentară vom plafona prețurile la un leu pe kilowatt-oră, TVA inclus, pentru energie electrică și 0,37 bani kilowatt-oră la gaze naturale.
„Am dat posibilitatea Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului să facă verificările şi să poată aplica amenzi de până la 200.000 de lei pentru încălcarea prevederilor acestei legi, practic pentru neaplicarea plafoanelor şi a compensărilor din lege„, a spus ministrul Energiei.
Premierul Nicolae Ciucă a avut, marţi, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în cadrul discuţiilor fiind abordată şi tema privind situaţia generată de creşterea preţurilor la energia electrică şi la gaze.
Premierul Ciucă a anunţat marţi, în deschiderea şedinţei de Guvern, noi măsuri propuse pentru plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru operatorii economici.
”Aprobam in sedinta de astazi un nou set de masuri care sa vina in sprijinul cetatenilor si al economiei, astfel incat sa pastram locurile de munca si sa desfasuram activitatile economice in conditii de competitivitate. Astfel, pentru populatie, nimeni nu va plati mai mult de 0,8 lei pe Kw/oră si 0,31 lei kw/ora pentru gaze naturale, indiferent de consum.
Pentru consumatorii casnici cu un consum de pana la 500 kw/ora si 300 metri cubi la gaze naturale, se va plăti 0,68 lei per kw/ora la energia electrica si 0,22 lei per kw/ora la gaze naturale, cu toate taxele incluse.
Am decis de asemenea ridicarea nivelului de compensatie, pentru a lua cat mai mult din presiunea crizei enrgetice, astfel incat efectele sa fie resimtite cat mai putin de populatie si de economia nationala.
Pentru IMM-uri şi industria alimentara vom plafona preturile la 1 leu per kw/ora, TVA inclus, la energie electrica si 0,31 lei pe kw/ora la gaze naturale.”, a spus Nicolae Ciucă, în deschiderea şedinţei de Guvern.
Prevederile propuse în OUG de plafonare a preţurilor la energie:
Pentru consumul realizat în perioada 1 februrie 2022 – 31 martie 2022, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii casnici, după cum urmează:
a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,336 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, din care componenta de preţ a gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,200 lei/kWh.”
Ordonanța mai prevede pentru clienţii casnici „acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, şi în valoare de cel mult 40% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale”
Pentru consumul realizat în perioada 1 februarie – 31 martie 2022, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale se plafonează pentru clienții non-casnici astfel:
a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,250 lei/kWh.
Componenta de preţ al energiei electrice și al gazelor naturale u includ TVA.
Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul final, având incluse:
a) pentru energie electrică – componenta de preţ al energiei electrice, acciza, tarifele reglementate de transport şi distribuţie, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuţia de cogenerare de înaltă eficienţă energetică, costurile de furnizare şi TVA;
b) pentru gaze naturale – componenta de preţ al gazelor naturale, costul de transport, tariful de înmagazinare, acciza, tariful de distribuţie, costurile de furnizare şi TVA.
Şeful Guvernului s-a referit şi la măsurile de care beneficiază marii consumatori de energie.
”După cum ştie, în decembrie anul trecut au fost alocaţi 130 de milioane de euro pentru susţinerea acestora. La nivelul Ministerului Energiei se discută, în prezent, cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea continuării acestei forme de sprijin”, a completat Ciucă.
Premierul a subliniat că noul set de măsuri finalizat de Guvern se va aplica pentru lunile februarie şi martie, după consultările avute atât la nivelul coaliţiei de guvernare, cât şi cu partenerii sociali.
”Discuţiile ne-au ajutat să înţelegem mai bine dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii şi economia şi să luăm măsuri mai bune, ţintite, pentru a interveni eficient, cu soluţii în această criză economică. În acest sens, am decis săptămâna trecută înfiinţarea Comitetului interministerial în domeniul energiei. Comitetul are ca obiectiv identificarea de soluţii în vederea limitării creşterii preţurilor la energie, având ca atribuţii principale stabilirea cauzelor creşterii preţurilor la energie şi evidenţierea posibilelor soluţii aplicabile pe termen scurt, mediu şi lung în vederea limitării creşterii preţurilor la energie”, a arătat Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Ciucă a arătat că Executivul a luat deja o serie de măsuri pentru a se asigura că vor fi protejaţi de creşterea preţurilor la energie atât consumatorii casnici, cât şi sectoarele economice, o atenţie specială fiind acordată IMM-urilor.
”De asemenea, Guvernul urmează să adopte în şedinţa de astăzi o ordonanţă de urgenţă care să completeze măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri, astfel încât să fie protejate locurile de muncă, iar firmele să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii de eficienţă”, se precizează în comunicat.
Un alt subiect abordat a fost Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prim-ministrul subliniind că mediul de afaceri va fi un partener pentru Executiv în implementarea măsurilor prevăzute în cadrul PNRR, pentru a realiza investiţii durabile şi a obţine un grad ridicat de absorbţie a tuturor categoriilor de fonduri europene de care beneficiază România.
Totodată, referindu-se la componenta de dialog social, Nicolae Ciucă a declarat că Executivul a deschis un dialog atât cu reprezentanţii asociaţiilor sindicale, cât şi cu o parte a mediului economic, iar aceste întâlniri vor continua atât la nivel central, cât şi la nivel local, pentru a se ajunge la soluţiile cele mai bune şi eficiente pentru derularea optimă a afacerilor şi asigurarea stabilităţii locurilor de muncă.
”Politica fiscală a fost o altă temă abordată în cadrul întrevederii, premierul Nicolae Ciucă subliniind că reprezentanţii Executivului cunosc necesitatea asigurării unui sistem fiscal predictibil pentru cei care au afaceri şi fac investiţii în economie. De asemenea, s-a discutat despre măsurile de debirocratizare adoptate până acum de Guvern şi paşii care trebuie urmaţi, astfel încât acest proces să ducă la o digitalizare accelerată a instituţiilor publice”, conform comunicatului.
La întâlnire au participat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Niculescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR, şi alţi reprezentanţi ai IMM-urilor şi, din partea Executivului, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, reprezentanţi ai ministerelor Energiei şi Finanţelor, cât şi membri ai Cancelariei Prim-ministrului.
