Guvernul se pregăteşte să introducă starea de criză în România. Aceasta nu va avea efecte asupra populaţiei, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare naţională.
Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.
Potrivit proiectului de lege la care a lucrat guvernul în ultimele zile, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Ea va fi instituit în momentul în care, potrivit proiectului de lege, societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale.
Aceasta este definiţia care se regăseşte în proiectul de lege şi care urmează, potrivit surselor, să fie adoptat săptămâna aceasta într-o sedinţă de Guvern.
Şi Parlamentul este pregătit să adopte acest poiect de lege în procedură de urgenţă.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus, luni, că are cunoştinţă despre acest proiect de lege.
Guvernul se pregăteşte să introducă starea de criză în România?
În funcţie de manifestarea situaţiilor de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale la nivel naţional sau în plan internaţional, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, CSAT poate emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale, respectiv a încetării acesteia.
Prin situaţie de criză în domeniul securităţii şi apărării naţionale se întelege situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia sau iminenţa apariţiei unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitate politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţionala, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri de răspuns la criză, prin acţiune unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlaturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate.
Criza economică va avea un impact major şi asupra României, avertizează specialiştii. Aceştia spun că guvernul ar trebui să-şi schimbe abordarea şi să se concentreze pe luarea unor măsuri rapide şi concrete care vizează „economia de război.
Românii au luat cu asalt casele de schimb valutar şi au stat la coadă să schimbe banii, de teamă că leul se va deprecia foarte mult.
S-au făcut tranzacţii record-ieri: au fost vânduţi şi 150.000 de euro într-o singură oră, susţin dealerii. În plus, la c asele de schimb, un euro a ajuns să se vândă cu 5,35 de lei.
„Trebuie să luăm în calcul că avem două necunoscute: una este inflația galopantă, care mătură toată planeta și nu ne-a iertat nici pe noi. E o inflație pe care o suportăm, cam în proporție de 80% este venită din afară și cam 20% sunt problemele noastre de aici„, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Starea de alertă va fi ridicată din 9 martie. Iată ce putem face şi ce nu, începând de miercuri.
După doi ani de restricţii, românii revin la normalitate. Guvernul a decis să nu mai prelungească starea de alertă, iar din 9 martie pandemia intră într-un con de umbră, cel puţin din punct de vedere social.
Din 16 martie 2019 până pe 8 martie 2022, românii au suportat multiple restricţii care acum sunt ridicate, odată cu încetarea stării de alertă.
Niciuna dintre măsurile existente pe perioada stării de alertă nu își va înceta, totuși, aplicabilitatea imediat ce starea este ridicată, deoarece termenele lor de aplicare primiseră perioade de tranziție până la încetarea lor efectivă.
Ce restricţii sunt ridicate din 9 martie.
– Dispare obligativitatea prezentării certificatului verde la intrarea în țară, la accesul în localuri, magazine, instituții de spectacol și cultură
– Se elimină obligativitatea purtării măştii de protecţie în aer liber
– Activitatile de zi cu zi nu vor mai tine cont de rata de infectare si de incidenta cazurilor Covid în localitate
– Magazinele şi localurile vor putea rămâne deschise şi după ora 22.00
Elevii nu vor mai face cursuri fizic/online în functie de numărul de infectări sau de paturile ATI ocupate în localitate
– Angajaţii nu mai pot fi trimişi în regim de telemuncă, iar programul de muncă nu se mai decalează
Efecte ale ridicării stării de alertă
Dacă pe perioada stării de alertă valabilitatea documentelor s-a prelungit, după ridicarea starii de alerta acestea mai rămân valabile încă 90 de zile, astfel că românii cu documente expirate trebuie să meargă să le înnoiască.
– Şomajul tehnic decontat de stat are ca termen-limită de aplicare data de 31 martie 2022;
– Actele personale expirate pe perioada stării de alertă se mai pot folosi doar până în iunie;
– După 30 de zile de la terminarea stării de alertă, procesele civile și penale se vor desfășura din nou după regulile obișnuite;
– ispare interdicția de debranșare de la apă, canal și salubritate;
– liberele de care beneficiază părinții copiilor de până la 12 ani atunci când se suspendă cursurile se mai acordă până la sfârșitul anului școlar 2021-2022 (luna iunie), în cazul în care autoritățile nu modifică până atunci cadrul legal aferent;
– Consultațiile medicale pentru cei bolnavi de COVID-19 nu se mai acordă și celor neasigurați de la sfârșitul lunii martie;
Medicii de medicină generală și cei cu specialități clinice și paraclinice nu mai pot oferi asistență medicală în afara specialității pe care o deţin persoanelor diagnosticate cu COVID-19.
Când expiră indemnizaţiile de sprijin
Indemnizațiile pentru cei cu activitatea întreruptă, total sau parțial, ca urmare a măsurilor luate împotriva răspândirii coronavirusul, în baza OUG 2/2022, se acordă până la finalul lui martie 2022.
Indemnizațiile pentru activitatea redusă, în baza OUG 132/2020, se mai acordă încă trei luni.
Numirile bugetarilor făcute fără concurs
O altă schimbare se referă la angajaţii din sistemul bugetar. Odată cu ridicarea stării de alerta nu se vor mai putea face detaşări la fel de uşor ca până acum. De asemenea, toate numirile făcute fără concurs în starea de alertă vor înceta în termen de 30 de zile.
Concursurile de angajare la stat, suspendate în perioada stării de alertă, îşi vor relua cursul.
