UPDATE: Ministerul Culturii: ”Dispariţia lui Mircea Diaconu lasă un gol imens în inimile celor care l-au admirat şi iubit. Moştenire artistică impresionantă, cu roluri memorabile în filme şi piese de teatru care au marcat generaţii întregi”.
Ministerul Culturii apreciază că dispariţia lui Mircea Diaconu lasă un gol imens în inimile celor care l-au admirat şi l-au iubit. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Culturii, actorul lasă în urma sa „o moştenire artistică impresionantă, cu roluri memorabile în filme şi piese de teatru care au marcat generaţii întregi”.
”Actorul Mircea Diaconu ne-a părăsit, la vârsta de 74 de ani. Cunoscut pentru talentul său remarcabil şi carisma deosebită, Mircea Diaconu lasă în urma lui o moştenire artistică impresionantă, cu roluri memorabile în filme şi piese de teatru care au marcat generaţii întregi. Mircea Diaconu a debutat în anii ’70 şi a continuat să fie o prezenţă constantă pe scena culturală românească, fiind apreciat atât pentru interpretările sale profunde, cât şi pentru umorul său inconfundabil”, arată Ministerul culturii într-o postare pe Facebook.
Potrivit aceleiaşi postări, dispariţia actorului ”lasă un gol imens în inimile celor care l-au admirat şi l-au iubit”.
”Rămâne un simbol al talentului şi al pasiunii pentru artă, iar amintirea sa va trăi prin fiecare rol jucat şi prin fiecare zâmbet adus de-a lungul anilor, pe feţele spectatorilor. Condoleanţe familiei îndurerate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, se mai arată în postarea Ministerului Culturii.
După o grea și tăcută suferință, maestrul Mircea Diaconu, actorul și omul politic care ne-a încântat pe toți, a încetat din viață, în 24 decembrie ar fi împlinit 75 de ani.
Actorul Mircea Diaconu a murit la vârsta de 74 de ani. Mircea Diaconu suferea de o boală grea.
În doar câteva zile, pe 24 decembrie, cunoscutul actor ar fi împlinit 75 de ani.
Cei care vor dori să îi aducă un ultim omagiu o vor putea face la teatrul Nottara, unde trupul neînsuflețit va fi depus între orele 12,00 și 16,00.
Înmormântarea va avea loc marți la Săftica.
Marilena Țepus, fost director la Teatrul Nottara a declarat la: ”Cea mai frumoasă și romantică perioadă în Nottara am petrecut-o sub magica lui direcție. Era un om, a creat o echipă și o familie, care poate acum se destramă și ar fi păcat, care de sărbători era împreună. Ca director, am încercat să duc această familie mai departe. E o pierdere uriașă pentru teatrul românesc.”
Serile de Ajun, când era ziua lui, cu un pahar cu vin, țuică, mere și nuci, sunt amintiri care nu vor fi șterse niciodată.
Mircea Diaconu era cunoscut pentru rolurile sale memorabile în filme, dar și pentru implicarea sa activă în viața publică. Diaconu a fost un simbol al teatrului și filmului românesc, cu roluri memorabile în ”Filantropica”, ”Actorul și sălbaticii”, ”Mere roșii” sau ”Buletin de București”. A lucrat cu regizori renumiți, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc sau Nae Caranfil și și-a adus contribuția la promovarea teatrului și cinematografiei românești.
De asemenea, a fost un nume cunoscut în politică, fiind ales senator și deputat, implicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România.
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, El a avut o carieră de peste 50 de ani cu roluri memorabile în teatru şi cinematografie. Mesajul Teatrului Nottara, unde a fost director.
Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.
Mircea Diaconu, născut pe 24 decembrie 1949, în Vlădești, județul Argeș, a fost un simbol al teatrului și filmului românesc, având o carieră care s-a întins pe mai multe decenii. De asemenea, a fost un nume cunoscut în politică, împlicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România. Diaconu a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) până în 2004 din partea PD, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.
A jucat atât în piese de teatru pe scenele naționale, cât și în producții cinematografice celebre, precum „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Buletin de București”, „Asfalt Tango”, „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”, „Legături bolnăvicioase” sau „Filantropica”.
A mai publicat: „Șugubina” (1977; ediția a II-a, Polirom, 2014), „La noi, când vine iarna” (1980; ediție nouă, Polirom, 2013; roman tradus în rusă și germană) și „În Bucureștii de odinioară cu Mircea Diaconu” (1998). Volumul său de debut, „Șugubina”, a fost distins în 1977 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
Mircea Diaconu a absolvit Liceul la Câmpulung Muscel în 1967 și IATC I.L. Caragiale din București în 1971. A debutat în 1970, la Teatrul Bulandra, cu „Harfa de iarbă” de Truman Capote.
Debutul în cinematografie a avut loc în 1971, cu filmul „Nunta de piatră”, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Pița. În 1972, a fost angajat, de către Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra, unde a rămas până în 1982, când a devenit actorul Teatrului Nottara. A fost primul actor din România care și-a dat demisia, devenind liber profesionist (1990), pentru ca apoi să revină în teatru ca angajat în 2001.
Rolurile în teatru ale lui Mircea Diaconu
Teatrul Bulandra
- Revizorul de Gogol, regia: Lucian Pintilie (1972);
- A 12-a noapte de Shakespeare, regia: Liviu Ciulei (1973);
- Răceala de Marin Sorescu, regia: Dan Micu (1977);
- Furtuna de Shakespeare, regia: Liviu Ciulei (1978).
Teatrul C.I. Nottara
- Cum vă place de Shakespeare, regia: Lucian Pintilie (1982);
- Pădurea de Ostrovski, regia: Constantin Marinescu (1983);
- Ultimul bal după Liviu Rebreanu, regia: Dan Micu (1984);
- Burghezul gentilom după Moliere, regia: Alexandru Dabija (1986);
- Într-o dimineață de Mihai Ispirescu, regia: Dan Micu (1988).
- Teatrul descompus de Matei Vișniec, regia: Cătălina Buzoianu
Teatrul Național I.L. Caragiale
- Ghetou de Joshua Sobol, regia: Victor Ioan Frunză
Mircea Diaconu a avut cancer de pancreas, ca Steve Jobs. Acad. Irinel Popescu: Nu poate fi diagnosticat, niciun tratament nu dă rezultate, operația nu se poate face.
Mircea Diaconu și Steve Jobs au fost diagnosticați cu aceeași boală: cancerul de pancreas. Acad. prof. dr. Irinel Popescu ne-a explicat de ce este cancerul de pancreas una dintre cele mai agresive boli, cu rata cea mai mică de vindecare și supraviețuire.
Mircea Diaconu a murit sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Actor, politician și una dintre cele mai iubite figuri din cultura românească, Mircea Diaconu s-a luptat cu cancerul de pancreas, la fel ca Steve Jobs, fondatorul Apple.
Și Steve Jobs a dus o luptă grea cu o formă rară de cancer de pancreas: tumorile neuroendocrine.
Spre deosebire de majoritatea cazurilor de cancer pancreatic, acest tip de cancer are un ritm de creștere mai lent, dar necesită o combinație complexă de tratamente.
Steve Jobs a fost un promotor al medicinei alternative în fazele inițiale ale bolii, alegând diete și terapii naturiste în locul intervenției chirurgicale imediate. Din păcate, această amânare i-a redus șansele de supraviețuire, un aspect care subliniază importanța luării unor decizii informate bazate pe știință.
Acad. prof. dr. Irinel Popescu ne-a explicat că această boală este una dintre cele mai agresive din 3 motive importante:
– nu poate fi depistat precoce, deci e greu de diagnosticat
– nu există un tratament eficient
– operația se aplică doar pentru aproximativ 20% din cazuri.
„Cancerul de pancreas este unul dintre cele mai agresive cancere din multe motive. În primul rând nu poate fi depistat precoce și în nicio țară nu există programe eficiente de depistare precoce a cancerului de pancreas.
Se cunosc câțiva factori de risc pentru cancerul de pancreas cum ar fi pancreatita cronică, cum ar fi chistele de pancreas care se malignizează, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, care în condițiile unei agravări bruște mai degrabă țin de depistare tardivă, nu precoce a cancerului de pancreas.
Cancerul de pancreas nu poate fi diagnosticat precoce.
Al doilea aspect este că șansa cea mai bună pentru pacienți este operația – rezecția radicală a capului de pancreas cu tumora, cu localizarea cea mai frecventă pe capul de pancreas.
Însă operația nu este posibilă decât până în 20% din pacienți în momentul diagnosticului.
În momentul diagnosticului, cei mai mulți au invazie locală mare sau metastaze la distanță și operația nu se mai poate face.
La cei la care se poate face operația, o operație dificilă care are un procent de mortalitate, are destule complicații post-operatorii și nu se poate face decât în centre specializate, în centre în care se face multă chirurgie hepato-bilio-pancreatică se numește.
Și doar în aceste centre se recomandă a fi făcută, pe de-o parte ca să nu fie motalitate foarte mare, pe de altă parte pentru a fi făcută așa cum trebuie, pentru că se scoate tot – și tumora, și ganglionii. E o operație dificilă.
În al treilea rând, chimioterapia pe care o avem la dispoziție și înainte și după operație nu e foarte eficientă.
Față de alte tipuri de cancere în care s-au făcut progrese mari până la vindecarea lor prin chimioterapie, la cancerul de pancreas aceste progreseze mult mai modeste, mai mici.
Protocoalele actuale se bazează pe 3 citostatice, 3 medicamente, dar eficiența lor e destul de redusă.
Tratamentele care au îmbunătățit alte tipuri de cancere și anume două mari categorii, așa-zisele terapii țintitele, terapiile androgenice, care au schimbat prognosticul cancerului de sân.
A doua categorie sunt imunoterapiile care au schimbat prognosticul cancerului pulmonar.
Ei bine, niciuna dintre astea două, la cancerul de pancreas, nu sunt eficiente, nu dau rezultate.
Și atunci, dacă nu știm exact care sunt factorii de risc, cum poate fi diagnosticat precoce și atunci când a fost diagnosticat doar 20% din cazuri beneficiază de operație, operație destul de grea și cu potențial de complicații, și după operație nu are un chimioterapie eficientă care să prevină recidiva, bineînțeles că supraviețuirea destul de redusă a mai crescut în ultima vreme, poate de la 2 ani obținem acum 3 ani sau poate puțin mai multe dar cam atât.
Sunt însă și cazuri, și eu am cazuri de pacienți, care trăiesc de 6, 7, 8 ani de zile, dar sunt cazuri rare, adică un procent mic”, a declarat acad. prof. dr. Irinel Popescu, în exclusivitate pentru DC News.
Cancerul de pancreas nu are un prim simptom. Debutează direct, în 3 faze
Potrivit medicului Irinel Popescu, acest tip de cancer, cancerul de pancreas, nu prezintă un simptom specific în stadiile incipiente, însă se manifestă în trei forme principale.
„Primul semn nu există, dar cancerul de pancreas debutează în 3 forme:
– cu icter, care este, de fapt, cancerul de pancreas
– cu durere, care este cancerul de corp de pancreas
– tumoră palpabilă, care se simte direct când pui mâna, care e cancerul de coadă de pancreas”, a conchis acad. prof. dr. Irinel Popescu.
Odihnești în pace maestre, o să ne lipsești!
