Eduard Hellvig, a demisionat din funcția de director al SRI. ”A venit momentul să-mi închei mandatul la conducerea Serviciului Român de Informații!”, a anunțat acesta.
Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, a susținut o declarație de presă la sediul central al SRI în care a afirmat că își dă demisia de la șefia serviciului. Eduard Hellvig a demisionat de la SRI. Oficialul a susținut declarații de presă la ora 12.00.
”SRI a transmis în 23 iunie raportul de activitate pe anul 2022 către Comisia de control. Raportul prezintă inclusiv instrumente pentru ca SRI să devină mai adaptabil realităților actuale. SRI s-a transformat major în acest an, ca să poată acționa mai eficient pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI. A fost un proces menit să asigure un sistem conceptual de securitate integrat. Documentul detaliază finalizarea cu succes a două proiecte majore, Regio și Centrio. Prin aceste două proiecte, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată. Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea regională a instituției. Nu mai avem azi 41 de instituții în miniatură. Avem un lanț de comandă scurtat, cu o flexibilitate accentuată”, a declarat Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații.
Eduard Hellvig a mai susținut că, modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat ”o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat. Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat”.
Eduard Hellvig a mai spus că transformarea din temelii a unităților centrale s-a realizat în raport cu o idee simplă: operațiunile pe primul loc. ”Acest lucru a implicat asigurări legate de menținerea în matca legală și constituțională. Rezultatele bune au apărut deja. Direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes. Modernizarea s-a făcut la pachet cu alți pași, care au însemnat separarea de moștenirea fostei securități, predarea completă a arhivelor către CNSAS, un gest care am sperat că va fi preluat și de alte instituții, un lucru care nu s-a întâmplat. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat. Este momentul să constat că obiectivele pe care mi le-am propus au fost îndeplinite. Prin urmare pot să închei etapa de viață pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Am discutat deschis acest lucru cu președintele. Este o cutumă greșită la noi că cei care dețin funcții de putere să nu plece dion ele decât în ultima clipă. Cred că e nevoie de un asemenea pas. E un gest de sănătate democratică. Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat ca un director de serviciu să aibă un mandat limitat în timp. Funcția de director oferă acces la un volum semnificativ de informații sensibile. Închei această etapă cu satisfacția că am făcut lucruri bune pentru cetățeni, pentru România și pentru SRI. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere. Starea serviciului e acum semnificativ mai bună decât în urmă cu 8 – 9 ani. Îmi exprim aprecierea față de profesioniștii din SRI”, a precizat Eduard Hellvig.
Directorul SRI a mai afirmat că, este un susţinător deschis al valorilor de securitate naţională şi al profesioniştilor oneşti din domeniul informaţiilor. „Și cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionializare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO. Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX – «Singurul ghid al unui om este conștiința sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea și sinceritatea acțiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viață fără acest scut, pentru că suntem atât de des luați în derâdere de eșecurile speranțelor noastre și de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili»”, a precizat Eduard Hellvig care a mai spus și că „declarația de azi e ultima în calitate de director al SRI”.
”Serviciul Român de Informații a transmis pe 23 iunie către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022. Este un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică. Asupra acestor transformări aș vrea să insist. Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Documentul detaliază și finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată. Proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realitățile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune”, a spus Hellvig.
Eduard Hellvig: ”Raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor”.
”Proiectul Centrio a însemnat pasul următor – adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituționali importanți, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat și asigurări legate de menținerea în matca legală și constituțională, cu accent pe creșterea eficienței și consolidarea bunului prestigiu creat în relația cu partenerii noștri din UE și NATO.
Rezultatele bune au apărut deja şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Personal, am satisfacţia de a constata că direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes în planul concret al activităţilor SRI. Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii.
Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat.
Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură şi la o analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să îl slujesc”, a spus fostul șef al SRI.
Hellvig: ”Încheierea mandatului meu a fost discutată cu președintele României”.
”Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații.
Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu Preşedintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin, și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră. O să vă explic: Este o cutumă greşită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp.
Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut.
Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite”, a mai spus acesta.
Hellvig: Mi-am atins toate obiectivele propuse
”Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție. După cum spuneam, închei această etapă de viaţă cu satisfacţia că am făcut lucruri bune pentru cetăţeni, pentru România şi pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar şi provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023.
Vreau să-mi exprim aprecierea faţă de profesioniștii din SRI, faţă de partenerii din conducerea executivă şi faţă de beneficiarii legali ai instituției, care mi-au fost sprijin, dar şi resort critic pozitiv în toţi aceşti ani. Rămân un susţinător deschis al valorilor de securitate naţională şi al profesioniştilor oneşti din domeniul informaţiilor. Și cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionializare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO.
Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX – Singurul ghid al unui om este conștiința sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea și sinceritatea acțiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viață fără acest scut, pentru că suntem atât de des luați în derâdere de eșecurile speranțelor noastre și de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili.
Declaraţia de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Profesional şi sufleteşte voi fi marcat pozitiv pentru toată viaţa de această experienţă deosebit de onorantă. Emoțional şi raţional, mă voi raporta totdeauna cu respect, consideraţie şi afecţiune la motto-ul SRI – Patria, a priori”, a spus Eduard Hellvig.
Eduard Hellvig a fost membru al PNL înainte de a fi numit director al SRI de către ”președintele” Klaus Iohannis. Este posibil ca Hellvig să candideze la alegerile prezidențiale, potrivit unor surse.
Eduard Hellvig a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1997. Proaspăt ieșit de pe băncile facultății, Eduard Hellvig a dobândit și licența de broker al Bursei de Valori București.
În 1999 a participat la școala de vară organizată de Centrul de Studii Post-Comuniste a Universității Maryland, College Park.
În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziția de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România.
Și-a continuat pregătirea profesională, în 2006 absolvind Colegiul Național de Apărare al Universității Naționale de Apărare „Carol I” și SES Centrul European de Studii de Securitate „George Marshall”.
În 2009 a devenit doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București (SNSPA).
În 2004 a fost ales deputat de Bihor în Parlamentul României, în timpul mandatului fiind secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și membru al Adunării Parlamentare a NATO.
Eduard Hellvig a fost ales în anul 2006 să facă parte din primii europarlamentari ai României, perioadă în care a făcut parte din Comisia de Comerț Internațional (INTA) și Subcomisia pentru Securitate și Apărare (SEDE).
Din 2008 este membru al Partidului Național Liberal, în 2009 devenind consilierul președintelui PNL Crin Antonescu De la începutul anului 2011 și până la 11 martie 2014 a ocupat funcția de secretar general al Partidului Național Liberal.
Eduard Hellvig a fost numai în funcția de director al Serviciului Român de Informații în martie 2015.
”Președintele” României, Klaus Iohannis, i-a acordat directorului SRI, Eduard Hellvig, Ordinul național Steaua României în grad de comandor, cel mai important ordin care poate fi acordat de președinte.
Decretul privind acordarea ordinului a fost publicat în Monitorul Oficial la câteva minute după ce Hellvig a anunțat că renunță la conducerea SRI.
”Se conferă Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor domnului Hellvig Eduard Raul, director al Seerviciului Român de Informații”, potrivit decretului publicat luni în Monitorul Oficial.
Decretul este semnat de ”președintele” Klaus Iohannis și contrasemnat de premierul Marcel Ciolacu.
