După 10 ani de aroganțe și Ghinion, Klaus Iohannis pleacă prin demisie și îi predă cheile Cotrocenilor forțat de circumstanțe, liberalului Ilie Bolojan.
Klaus Iohannis a primit, miercuri, pentru ultima dată salutul Gărzii de Onoare. Acesta i-a predat mandatul președintelui interimar Ilie Bolojan, iar după o scurtă ceremonie în curtea Palatului Cotroceni, a plecat spre Sibiu.
Klaus Iohannis și-a încheiat miercuri mandatul de preşedinte printr-o ceremonie la Palatul Cotroceni fastuoasă, cu fanfară şi covor roşu. Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al României.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, la Palatul Cotroceni, cei zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului. Ceremonia de final de mandat a început la ora 12.00, când preşedintele l-a primit pe Ilie Bolojan, cel care va asigura interimatul funcţiei, până la alegerile prezidenţiale din luna mai. Şeful statului a plecat din Palatul Cotroceni cu ceremonie oficială, în care s-a intonat imnul naţional şi i s-a prezentat onorul de către garda de onoare.
În timpul în care Klaus Iohannis şi Ilie Bolojan au avut convorbirea tete-a-tete, care a durat în jur de 15 minute, pe Platoul Marinescu a fost pregătit autoturismul cu care preşedintele va părăsi Palatul Cotroceni.
Cei doi s-au salutat la finalul întâlnirii iar preşedintele Klaus Iohannis a părăsit Palatul în timp ce Ilie Bolojan a rămas în clădire.
Klaus Iohannis i-a spus lui Ilie Bolojan: Mult succes! Să aveţi grijă de România! Doamne ajută!
Pe Platoul Marinescu s-a intonat imnul naţional al României şi preşedintelui Klaus Iohannis i s-a prezentat onorul de către garda de onoare, pentru ultima dată în calitate de preşedinte al României. Preşedintele a părut emoţionat în momentul în care s-a intonat imnul naţional.
El şi-a luat la revedere de la angajaţii Palatului Cotroceni de la junaliştii prezenţi pe Platoul Marinescu.
Klaus Iohannis le-a transmis reprezentanţilor mass-media mesajul: ”Dumnezeu să binecuvânteze România! şi a salutat angajaţii de la Palatul Cotroceni care s-au aflat pe Platoul Marinescu pentru ceremonia de rămas bun a şefului statului.
Klaus Iohannis a salutat-o, la final, pe Delia Dinu, consilier prezidenţial şi şefa Departamentului de Protocol.
Klaus Iohannis, către Ilie Bolojan: Să aveţi grijă de România! Preşedintele demisionar a plecat din funcţie cu ceremonie oficială, pe Platoul Marinescu.
Moştenirea lui Iohannis, după 10 ani la Cotroceni. Cuvintele rostite în faţa presei: „Dumnezeu să binecuvânteze România”
Iohannis a fost vizibil emoționat în momentul în care asculta imnul României, iar ulterior Garda de Onoare a prezentat onorul la momentul plecării lui Iohannis de la Cotroceni.
Iohannis și-a luat la revedere de la angajaţii Palatului Cotroceni de la junaliştii prezenţi pe Platoul Marinescu.
El le-a transmis reprezentanţilor mass-media mesajul: ”Dumnezeu să binecuvânteze România!” şi a salutat angajaţii de la Palatul Cotroceni care s-au aflat pe Platoul Marinescu pentru ceremonia de rămas bun a şefului statului.
Klaus Iohannis a salutat-o, la final, pe Delia Dinu, consilier prezidenţial şi şefa Departamentului de Protocol.
Apoi, s-a urcat în mașină și a plecat.
Este oficial: avem un nou şef de stat. Ilie Bolojan a fost instalat în funcţia de preşedinte interimar în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni. Bolojan va rămâne în funcţie până îi va lua locul şeful statului pe care românii îl vor alege la prezidenţialele din mai. Fostul președinte Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni după ce a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare.
Primul preşedinte din istoria României care şi-a dat demisia a părăsit astăzi Palatul Cotroceni după ce a stat în funcţia supremă timp de 10 ani şi aproape opt săptămâni. Deşi a primit de două ori votul românilor, preşedintele Klaus Iohannis a stârnit şi multe controverse.
„Dumnezeu să binecuvânteze România”, au fost ultimele cuvinte ale lui Klaus Iohannis pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni, înainte să iasă pentru ultima oară pe porţile Palatului, unde a stat mai bine de 10 ani, după ce CCR i-a prelungit mandatul prin decizia din luna decembrie, atunci când s-au anulat alegerile prezidenţiale.
A fost o ceremonie scurtă, a durat o jumătate de oră. Preţ de 15 minute, poate, preşedintele demisionar Klaus Iohannis a discutat cu Ilie Bolojan, noul preşedinte interimar al României. Apoi, Iohannis a ajuns pe Platoul Marinescu, unde a fost aşteptat de aproape 100 de angajaţi ai Administraţiei Prezidenţiale, care au ţinut neapărat să fie prezenţi la acest moment şi să-şi ia rămas-bun de la şeful de stat, care a salutat pentru ultima oară Garda de Onoare, a ascultat pentru ultima oară Imnul de Stat, în calitate de preşedinte, şi ulterior a venit în faţa jurnaliştilor şi a rostit aceste cuvinte: „Dumnezeu să binecuvânteze România”.
La Palatul Cotroceni rămâne ca interimar până la alegerile din luna mai, Ilie Bolojan, cel care va avea atribuţii limitate în această perioadă de trei luni. Potrivit Constituţiei nu poate dizolva Parlamentul, nu poate convoca un referendum şi nu poate adresa mesaje politice în Parlament. Va avea, în rest, toate prerogativele şi toată puterea funcţiei prezidenţiale. Începând de astăzi, Bolojan este şeful CSAT şi, dincolo de asta, este şi comandantul suprem al forţelor armate. Poate numi şi poate revoca miniştri, la propunerea premierului, poate numi un judecător la CCR şi poate să propună Parlamentului un nou şef al SRI.
În 10 ani de mandat, Klaus Iohannis a numit patru premieri din PSD, trei premieri din partea liberalilor şi primul premier desemnat în 2015, un premier tehnocrat, Dacian Cioloş. În luna decembrie, Iohannis şi-a cerut iertare în faţa românilor, spunea că are greşeli pe care cetăţenii ar trebui să le ierte. A fost şi atunci un moment istoric, primul preşedinte care îşi cere iertare la final de mandat în faţa poporului român.
Un preşedinte care, pe final de mandat, a candidat fără succes pentru şefia NATO, s-a retras în ultima clipă pentru a deschide calea lui Mark Rutte, şi, de asemenea, pe surse politice se vorbea la acel moment de o funcţie de comisar european sau o funcţie de şef al Consiliului European. Nu a fost să fie, iar la finalul anului trecut, Iohannis a încercat să obţină un mandat de senator. Se vorbea atunci de o lege specială prin care preşedintele în funcţie să poată candida pe listele unui partid pentru un loc în Senat. Nu a existat o înţelegere politică între PSD şi PNL, la acea vreme pentru ca Iohannis să poată candida pentru un astfel de loc.
Klaus Iohannis a plecat astăzi pentru ultima oară de la Palatul Cotroceni, după ce iniţial a spus de două ori că nu va demisiona din funcţie. Ultima oară, săptămâna trecută la Bruxelles, atunci când a participat pentru ultima oară în calitate de şef de stat la o reuniune a liderilor europeni. Între timp, lucrurile s-au complicat pe scena politică, în special în Parlament, după ce partidele din Opoziţie au reuşit să demareze procedura de suspendare din funcţie.
A fost momentul în care Klaus Iohannis, potrivit surselor Observator, a cerut garanţii din partea liderilor Coaliţiei că această procedură nu va trece, însă Ciolacu, Bolojan şi Hunor nu i-au putut oferi aceste garanţii atâta timp cât existau parlamentari care erau dispuşi să voteze alături de partidele din Opoziţie suspendarea lui Iohannis.
Ilie Bolojan, pas cu pas spre vârful puterii. A scos televizoarele din guvern, a emis paşapoarte în două ore, a redus aparatul bugetar. Relaţie rece cu Iohannis.
Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României. În administraţia locală a redus drastic numărul bugetarilor şi s-a axat pe atragerea fondurilor europene. Timp de aproape doi ani a fost şi secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziţie din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcţionarii urmăreau posturile de ştiri în loc să muncească. În luna ianuarie, a demarat o reformă şi în Parlament, fiind huiduit de unii angajaţi abonaţi la sinecuri. N-a schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993. A fost secretar general al PNL în timpul fuziunii cu PDL, însă a demisionat din funcţie după rezultatele slabe obţinute de liberali la alegerile din 2016. A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din iunie 2024. A devenit preşedinte al PNL după ce Nicolae Ciucă a ratat finala prezidenţială la alegerile din luna noiembrie. Ilie Bolojan primeşte ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, între cei doi fiind o relaţie îngheţată în ultimii ani. Fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban, a dezvăluit că Iohannis l-a tăiat pe Bolojan de pe lista liderilor liberali care mergeau la Cotroceni pentru consultări informale cu şeful statului.
La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului. ”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare. „Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan. Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan. În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.
Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR. La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteaţă a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat şi membru în Consiliul de Administraţie al Romatsa, funcţii obţinute cu sprijinul PSD.
Până să ajungă preşedintele PNL, în ierarhia de putere a partidului, Ilie Bolojan a ocupat mai întâi funcţia de secretar general, după ce liberalii au fuzionat cu PDL, în vara anului 2014. Practic, Bolojan a coordonat procesul de contopire a tuturor organizaţiilor celor două partide la nivel naţional. La acea vreme, preşedinţia noului PNL era împărţită de Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, aflaţi într-o relaţie strânsă cu Klaus Iohannis. La alegerile parlamentare din 2016, PNL a obţinut un scor de numai 20%, în timp ce PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, a depăşit 45%. Ca urmare a înfrângerii categorice, echipa de conducere a PNL a demisionat. Ilie Bolojan s-a întors la Oradea.
În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că preşedintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni. „Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care… Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la acelaşi post de televiziune, de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis. ”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL. Astăzi, Ilie Bolojan preia ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, chiar la Palatul Cotroceni, acolo unde fusese tăiat de pe lista invitaţilor de fostul preşedinte.
