De la 1 ianuarie 2025, românii pot circula liber şi pe rutele terestre în ţările din Spaţiul Schengen, în ce condiţii mai pot face controale poliţiştii de frontieră.
România este, de astăzi, complet în spaţiul Schengen. Ce înseamnă și când mai pot avea loc controale la frontieră. Românii pot circula liber şi pe rutele terestre, de la 1 ianuarie 2025, în ţările din Spaţiul Schengen/ Ce presupune acest lucru şi în ce condiţii mai pot face controale poliţiştii de frontieră.
România, complet în Spaţiul Schengen, efecte enorme pentru cetăţeni şi business. Fără controale la graniţele cu Bulgaria şi Ungaria de la 1 ianuarie 2025
Românii pot circula liber şi pe rutele terestre, de la 1 ianuarie 2025, în ţările din Spaţiul Schengen. Ce presupune acest lucru şi în ce condiţii mai pot face controale poliţiştii de frontieră
Din 1 ianuarie 2025, România elimină controalele la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, devenind complet parte a spațiului Schengen. Pentru afaceri, acest lucru simplifică transportul și comerțul, iar călătoriile către alte state Schengen vor fi la fel de ușoare ca deplasările interne.
De la miezul nopţii, românii pot circula liber în ţările din Spaţiul Schengen şi pe şosele, după ce, în 12 decembrie 2024, miniştrii de Interne ai UE au decis să elimine controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România, începând cu 1 ianuarie 2025. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi implicit a cozilor de maşini la vămi. Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei, în condiţiile în care, cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră. Din 31 martie 2024, România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Decizia din 12 decembrie a Consiliului JAI a fost primită cu entuziasm de autorităţi, dar şi de mediul economic. Germania, membră Schengen, prelungeşte controalele la frontiere şi după luna martie 2025, pentru maximum doi ani, ca urmare a creşterii tensiunilor legate de imigraţie şi de situaţia electorală tensionată.
La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.
Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.
La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.
Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.
Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au informat că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.
”Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.
Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. De aceea, este important ca cetăţenii români care călătoresc în ţări Schengen să ştie că trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile.
Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene.
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, declara, la scurt timp de la luarea deciziei Consiliului JAI, că aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este un moment istoric, emoţionant, dar că România „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere, pentru a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. ”Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens”, asigura Cătălin Predoiu.
Predoiu preciza că timp de încă şase luni de la aderarea completă a României la spaţiul Schengen se vor face la graniţe controalele aleatorii, ori de câte ori poliţiştii de frontieră vor observa că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism cu cetăţeni persoane fizice ori au date sau informaţii despre nerespectarea legislaţiei.
Ministrul menţiona că aceste controale sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor români, pentru a avea „o ţară sigură, protejată de migraţie ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”. Altfel spus, aceste controale se fac tocmai pentru a da un semnal că poliţiştii veghează la protejarea frontierei, iar răufăcătorii să ştie că nu pot profita de acest lucru, mai spunea atunci ministrul de Interne.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) a anunţat că, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen cu graniţele terestre de la 1 ianuarie, va păstra în punctele de trecere a frontierei personal doar pentru comercializarea de roviniete şi emitere de Autorizaţii Speciale de Transport, iar instalaţiile de cântărire vor fi conservate.
”CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, precizează CNAIR.
Potrivit sursei citate, pentru reorganizarea activităţii în ACI de la frontiera cu Ungaria şi Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025, instalaţiile de cântărire de pe sensul de ieşire din ţară vor fi puse în conservare. „Vor fi păstrate în stare de funcţiune instalaţiile de cântărire şi instalaţia de emitere AST pe sensul de intrare în ţară. (…) Personalul existent va fi redimensionat”, a mai transmis sursa citată.
Compania precizează că, pe sensul de ieşire din ţară, CNAIR nu menţine personal, urmând ca pentru arterele şi dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.
”Excepţie face menţinerea activităţii de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme”, mai arată compania.
Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul:
La frontiera româno-bulgară:
- 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
- 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
- 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet
La frontiera româno-ungară:
- 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
- 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai
Pe Dunărea interioară:
- 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila
