Curtea Penală Internaţională (CPI) solicită mandate de arestare pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi respectiv războiul care a urmat în Fâşia Gaza, a declarat luni procurorul-şef al Curţii, Karim Khan, într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour de la CNN.
Procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a solicitat luni acestei instanţe emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, şi a liderilor grupării Hamas, transmit agenţiile DPA şi EFE, citate de Agerpres.
Dintre liderii Hamas sunt vizaţi şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh.
Karim Khan îi consideră pe aceşti lideri ai Hamas responsabili ”penal” pentru ”crime de război şi împotriva umanităţii” comise cel puţin începând din 7 octombrie 2023, inclusiv ”asasinarea a sute de civili israelieni” şi „luarea a cel puţin 245 de ostatici” în incursiunea armată efectuată de gruparea islamistă palestiniană în sudul Israelului pe 7 octombrie.
Khan a declarat că CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, cunoscut mai bine sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.
Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează o premieră: este prima dată când CPI îl vizează pe liderul unui aliat apropiat al Statelor Unite, notează CNN. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania liderului rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei din Ucraina.
Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.
Khan a declarat că acuzaţiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh şi al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol şi agresiune sexuală în detenţie”.
„Lumea a fost şocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost luaţi cu forţa din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutzuri din Israel”, a declarat Khan pentru CNN, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.
Acuzaţiile împotriva lui Netanyahu şi a lui Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, ţintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a detaliat Khan.
Luna trecută, când au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalţi oficiali guvernamentali şi militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” şi că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”, aminteşte CNN. Întrebat de Amanpour despre comentariile făcute de Netanyahu, Khan a spus: „Nimeni nu este mai presus de lege”.
El a spus că, dacă Israelul nu este de acord cu CPI, „este liber, în ciuda obiecţiilor sale privind jurisdicţia, să facă o contestaţie în faţa judecătorilor Curţii. Asta îi sfătuiesc să facă”, a adăugat el.
Israelul şi Statele Unite nu sunt membre ale CPI, nerecunoscându-i jurisdicţia. Cu toate acestea, CPI pretinde că are jurisdicţie asupra Fâşiei Gaza, Ierusalimului de Est şi Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial principiile fondatoare ale Curţii în 2015.
Acelaşi procuror cere mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării Yoav Gallant pentru crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza începând cel puţin din 8 octombrie, data lansării operaţiunii militare israeliene în enclava palestiniană pentru anihilarea mişcării Hamas.
Potrivit procurorului Karim Khan, premierul israelian şi ministrul său al apărării au recurs la „asasinate intenţionate” şi la înfometarea populaţiei civile palestiniene ca „metodă de război”.
”Pe baza probelor adunate şi examinate de biroul meu, am motive rezonabile să cred că Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, şi Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, poartă răspundere penală pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul statului Palestina (în Fâşia Gaza) începând cel puţin cu 8 octombrie 2023″, a precizat procurorul-şef al Curții Penale Internaţionale, care are sediul la Haga, într-un comunicat.
Cererile pentru emiterea acestor mandate de arestare prezentate luni judecătorilor sunt „rezultatul unei investigaţii independente şi imparţiale” a biroului procurorului Karim Khan, argumentează acesta.
Amintim că, la începutul acestei luni, guvernul israelian a avertizat administrația Biden că, dacă Curtea Penală Internațională (CPI) emite mandate de arestare pentru liderii israelieni, va „lua măsuri de represalii” împotriva Autorității Palestiniene care ar putea duce la prăbușirea acesteia, relatează Axios , citând doi oficiali israelieni și americani.
Anterior, ziarul Maariv nota că premierul israelian Benjamin Netanyahu este profund îngrijorat de perspectiva unui mandat de arestare emis pe numele său de către Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga din cauza activităților militare din Fâșia Gaza.
Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.
Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.
