România nu poate trece încă la moneda euro. Comisia Europeană a listat criteriile pe care țara noastră nu le îndeplinește.
Șase din cele șapte țări care nu folosesc euro, inclusiv România, care stă cel mai rău, nu sunt încă pregătite să adopte moneda europeană, a declarat miercuri Comisia Europeană.
Comisia Europeană susține că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, transmite Agerpres. Concluzia vine în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar.
Concluzia Comisiei Europene este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
De ce România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro.
Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.
Țările care îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor
Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Statele membre care adoptă moneda euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi „criteriile de la Maastricht”) sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE.
Durabilitatea este un aspect cheie în evaluarea criteriilor de la Maastricht, ceea ce înseamnă că progresele înregistrate în materie de convergenţă trebuie să fie bazate pe elemente structurale care le garantează durabilitatea şi nu pe factori temporari.
Comisia Europeană: Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023.
Totodată, Comisia Europeană a ajuns miercuri la concluzia că Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci. Raportul constată că Croaţia îndeplineşte cele patru criterii nominale de convergenţă şi că legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele tratatului şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.
Având în vedere evaluarea Comisiei şi luând în considerare factorii suplimentari relevanţi pentru integrarea economică şi convergenţă, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţelor produselor, forţei de muncă şi financiare, Comisia consideră că Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, Comisia a adoptat, de asemenea, propuneri de decizie a Consiliului şi de regulament al Consiliului privind introducerea monedei euro în Croaţia, se menţionează în comunicat.
Consiliul va lua deciziile finale privind adoptarea monedei euro de către Croaţia în prima jumătate a lunii iulie, după discuţii în cadrul Eurogrupului şi al Consiliului European şi după ce Parlamentul European şi BCE şi-au dat avizul.
„Prin urmare, raportul marchează un pas crucial şi istoric în drumul Croaţiei către adoptarea monedei euro„, subliniază sursa citată.
Mai multe țări se confruntă cu vulnerabilităţi macroeconomice.
În toate statele membre din afara zonei euro examinate, cu excepţia Croaţiei, raportul constată, de asemenea, că legislaţia naţională în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu legislaţia UEM şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.
Totodată, Comisia a analizat şi factorii suplimentari menţionaţi în tratat, care ar trebui luaţi în considerare la evaluarea caracterului durabil al convergenţei. Această analiză arată că statele membre examinate sunt, în general, bine integrate din punct de vedere economic şi financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi macroeconomice şi/sau trebuie să abordeze probleme legate de mediul lor de afaceri şi de cadrul lor instituţional, care pot prezenta riscuri pentru sustenabilitatea procesului de convergenţă.
Punerea în aplicare eficace a reformelor şi a investiţiilor prevăzute în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă va aborda principalele provocări macroeconomice. În cazul Ungariei şi Poloniei, planurile sunt în prezent evaluate de Comisie pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate criteriile de evaluare.
Croația, spune Comisia, îndeplinește toate criteriile pentru a începe să folosească moneda europeană din 2023.
Mai jos sunt prezentate elementele-cheie ale evaluării celorlalte țări în funcție de criteriile UE
BULGARIA
Legislația băncii centrale a țării nu este compatibilă cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, iar inflația din Bulgaria este prea mare. Bulgaria îndeplinește cerințele privind finanțele publice, rata de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
REPUBLICA CEHĂ
Legile privind banca centrală a acestei țări nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Însă îndeplinește criteriile privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.
UNGARIA
Legile privind banca centrală a țării nu sunt compatibile cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea mare și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Îndeplinește însă criteriul privind finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.
POLONIA
Legislația băncii centrale a acestei țări nu este compatibilă cu legislația din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflația este prea ridicată și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb sau convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Ea îndeplinește doar criteriul privind finanțele publice.
ROMÂNIA
Țara nu îndeplinește niciunul dintre criterii.
SUEDIA
Legile privind banca centrală din Suedia nu sunt compatibile cu legislația din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană și nu îndeplinește cerința privind cursul de schimb. Ea îndeplinește toate celelalte criterii.
