Cine este Cornel Dinicu. în 1996, era liderul unui clan de bodyguarzi din cartierul studențesc Regie, din București. Un an mai târziu a fost arestat și condamnat la 4 ani de închisoare pentru amenințare și lovire.
A fost implicat în Afacerea ”Portbagajul”, care a dus la demiterea șefului Poliției Capitalei, iar în 2007 a apărut în media din postura de om certat cu legea. Potrivit presei vremii, SIE l-ar fi urmărit pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone într-un dosar al minelor de diamante.
Într-un articol intitulat ”Mafia româno-rusă, după diamante în Africa”, EVZ scria la vremea aceea că ”o gruparea de afaceri rusă care a pus pe butuci Nova Bank (defuncta Banca Unirea) a identificat un mijloc rapid de a expatria milioane de dolari: diamantele din Sierra Leone”
De atunci, Dinicu investește într-o piscină în Mizil și, mai recent, în Ferma Dacilor din Prahova.
1996 este anul în care Cornel Dinicu preia şefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie, din Bucureşti.
Cornel Dinicu era în 1996 liderul unui clan de bodyguarzi din cartierul studențesc Regie. Un an mai târziu este arestat și condamnat la 4 ani de închisoare pentru amenințare și lovire. Este implicat apoi în Afacerea „Portbagajul” care a dus la demiterea șefului Poliției Capitalei, iar în 2007 se consumă ultimul moment în care Dinicu apare în media din postura de om certat cu legea: potrivit ziarelor de atunci, SIE îl urmărea pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone într-un dosar al minelor de diamante. De atunci, Dinicu investește într-o piscină în Mizil și, mai recent, în Ferma Dacilor din Prahova.
1996 este anul în care Cornel Dinicu preia şefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie, din Bucureşti. În martie 1997, Cornel Dinicu este condamnat la patru luni de închisoare pentru amenințare și lovire, dar este graţiat.
În ianuarie 2000 izbucnește Afacerea ”Portbagajul”, când Cornel Dinicu şi alţi doi sunt acuzaţi că au furat 500.000 de dolari și un kilogram de aur din maşina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din Giulești
În martie 1997, Cornel Dinicu este condamnat la patru luni de închisoare pentru amenințare și lovire, dar este graţiat.
Bucurenciu îl răpeşte pe un complice al lui Dinicu, îl ţine sechestrat la Breaza şi îl torturează. În final s-a ajuns la dus la destituirea şefului Politiei Capitalei și a unor ofițeri de Crimă Organizată.
Dinicu era atunci ”bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă”. Este vorba de Doru Ioan Tărăcilă, parlamentar în mai multe legislaturi, fiind ministru de Interne între 1994 și 1996.
”La timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic, fostul ministru de Interne, îi acorda protecţie fiicei”, spunea Sandu Geamănu.
”La nivelul conducerii Ministerului de Interne s-au lansat acuzaţii de corupţie şi legături cu lumea interlopă. Banii nu au mai apărut niciodată”, completează acesta, Iar Bucurenciu, interlopul prădat a concuzlionat: ”banii au fost împărţiţi de poliţişti şi hoţi”, pentru că nu au mai fost recuperați niciodată.
În februarie 2000, Cornel Dinicu este arestat de Poliția Prahova, pentru deținere ilegală de armă militară si este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
În mai 2000, la domiciliul părinţilor lui Dinicu, pe atunci fiind consilier la Camera Deputaţilor, poliţia găseşte „la pont” un pistol cu aer comprimat, o staţie de emisie-receptie „Motorola”, 40 de cartuşe marca „Winchester”, două cartuşe de calibrul 7,62 milimetri, trei cartuşe calibrul 12 milimetri, două cartuşe „Start” calibrul 12 milimetri, un încărcător semicircular pentru cartuşe, o sabie de tip „Ninja”, o baionetă, un baston metalic tip ”Castel” și mai multe cuţite. Dinicu a fost reţinut din nou de poliţişti sub acuzaţia de deţinere ilegală de arme si muniţie.
În august 2000, fata deputatului PNTCD de Călăraşi Claudiu Pavelescu a lovit un copil cu maşina, omorându-l. În maşina fiicei deputatului se afla şi Cornel Dinicu, angajat din 1999, la biroul parlamentar, ca bodyguard, scria Ziarul de Iași în anul 2000.
În 2007, SIE îl urmăreşte, potrivit Evenimentului Zilei, pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone, ca reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elveţiană care vroia să preia o parte dintr-o mină de diamante.
Dinicu se deplasase în Africa în calitate de recuperator pentru Liviu Niță, un controversat om de afaceri.
Fost interlop, investitor în HORECA. Cine este Cornel Dinicu, patronul Fermei Dacilor, locul unde au murit arse mai multe persoane. Cornel Dinicu, bărbatul care se prezenta public drept proprietar al pensiunii Ferma Dacilor din Tohani – distrusă marţi dimineaţă de un puternic incendiu – nu apare ca patron în documentele firmei care este asociată cu pensiunea care a ars, iar numele său era cunoscut în lumea interlopă. Unul dintre apropiaţii lui Dinicu, cunoscut în lumea agenţilor de pază din Capitală, a murit în timp ce încerca să îşi salveze din flăcări doi dintre copii.
Cornel Dinicu se prezenta public drept patron al pensiunii din Tohani care a ars, marţi dimineaţă, în a doua zi de Crăciun, până în prezent cinci persoane, inclusiv un copil, fiind găsite carbonizate. Bărbatul a crescut pe dealurile din Tohani şi tot acolo şi-a dezvoltat afacerea. La începutul anilor 2000, Dinicu era asociat cu lumea interlopă din Prahova, potrivit News.ro.
Presa locală a scris că în 1996 Dinicu a preluat conducerea celui mai mare grup de bodyguarzi din Regie, iar în martie 1997 a fost condamnat la 4 luni de închisoare pentru ameninţare şi lovire
Numele lui Cornel Dinicu a apărut în scandalul ”Portbagajul”, alături de cele ale unor persoane influente din lumea politică şi din poliţie, el fiind omul de încredere al unora dintre politicienii importanţi ai acelor vremuri.
La începutul anului 2000, Cornel Dinicu şi doi complici ai acestuia erau acuzaţi că au furat 500.000 dolari şi un kilogram de aur din maşina unui alt interlop, Mihai Bucurenciu, iar în acelaşi an câteva luni mai târziu Dinicu era cercetat pentru deţinere ilegală de arme şi muniţie.
Într-un interviu acordat luna aceasta portalului online Observatorul Prahovean Cornel Dinicu povestea că a decis să construiască pensiunea „într-o râpă”, aşa cum i-au spus apropiaţii. Numele său nu apare însă ca deţinător de acţiuni în firma care este asociată cu afacerea Ferma Dacilor, cei doi patroni fiind, în acte, o persoană din Prahova şi una din alt judeţ.
„Când le gândesc, le şi fac. Nu stau să le analizez să… Când vine o idee, o fac şi la revedere! Mai puţine analize. E un risc major, când te apuci de un business să nu faci analize, dar de multe ori în viaţă mie mi-au ieşit, instinctual. Am instincte bune, am nişte instincte foarte bune, motiv pentru care, visez noaptea ceva ziua fac. Mai greu cu autorităţile care nu se mişcă cu viteza mea. Durează ani de zile până se trezesc ei, sau poate niciodată. De exemplu, PUZ-ul la clădirea asta a durat patru ani, dacă stăteam după ei, nu se realiza niciodată proiectul ăsta”, spunea Dinicu, în 13 decembrie 2023. Potrivit propriilor declaraţii, el are cinci copii, cel mai mare fiind student.
Cornel Dinicu este prieten cu şeful ANPC, Horia Constantinescu.
„Pentru idiocraţi şi hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiţia şi rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuţiile de doi lei, lansate în spaţiul public. Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani! Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee. Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele româneşti, măcar jumătate din cat o fac producătorii, acestea ar avea o şansă mult mai mare, în faţa celor străine. Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiţi nicăieri, în lume. Brânzeturile sunt producţie proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse! Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoaşterii meritelor şi faptului că prietenul meu pune România în farfurie”; promova Horia Constantinescu, pe reţelele de socializare, afacerea de la Tohani condusă de Cornel Dinicu.
Una dintre victimele decedate în incendiu este un prieten al lui Dinicu. Este vorba, conform Gândul, despre Lucian Ene, poreclit Pif, un personaj cunoscut atât în lumea agenţilor de pază care se ocupă de securitate în cluburile de lux din Capitală, cât şi în lumea interlopă.
Ene se afla cu soţia şi cei trei copii ai săi la petrecerea de la pensiunea din Tohani, iar când incendiul a izbucnit a mers la etaj pentru a-i salva pe doi dintre copiii săi. Bărbatul nu a mai putut însă să iasă din foc. Soţia sa, de 48 de ani şi fiul de 16 ani au fost răniţi, femeia aflându-se la Spitalul Judeţean Ploieşti cu arsuri pe 5% din corp, iar adolescentul fiind trimis la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti, starea lui fiind stabilă.
”Atunci când le gândesc le și fac. Când îmi vine o idee o fac. Mai puține analize… Dar mi-au ieșit instinctual, am instincte bune. Visez noaptea ceva, ziua fac. Mai greu cu autorizațiile, că nu se mișcă cu viteza mea, peste noapte. Ei nu se trezesc nici peste mulți ani. Durează ani de zile până se trezesc ei sau poate niciodată. De exemplu, PUZ-ul la clădirea asta a durat patru ani. Dacă stăteam după ei, nu se realiza niciodată proiectul ăsta. În continuare sunt multe… Sistemul e foarte greoi și foarte încâlcit, nu te ajută, doar te încurcă. Mi-aș dori doar să nu mă încurce, să fie lucrurile mai simple. Că nu facem nimic ilegal”, spunea el în interviu.
Din 2013, Dinicu deschide Ferma Dacilor, ”din dragoste pentru natură și pentru gastronomia tradițională”, după cum se precizează pe site-ul pensiunii.
Restaurantul de aici putea găzdui peste 150 de persoane, iar ca spații de cazare erau ”21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane pădure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini si autorulote”, se arată pe site.
”Ferma Dacilor a devenit în timp, un loc de poveste, unde trecutul ajunge din urmă prezentul doar pentru a ne aminti, din când în când, că valorile străbune trebuie atent conservate și transmise mai departe cu mândrie”, scrie în prezentarea locului.
O noapte de cazare costa aici 58 de euro pentru două persoane cu mic dejun inclus. Mai scumpă este însă ”Standard Tree House”, căsuțele suspendate, care costă 82 de euro pe noapte.
Ferma oferă și mai multe produse tradiționale, brânzeturi, carne și preparate din carne, dulcețuri, miere, siropuri, dar și murături și vinuri.
250 de grame de brânză de oaie și capră costă aici 45 de lei, 50 de lei sunt 500 de grame de cârnați proaspeți de porc Mangalița, 25 de lei 250 de grame de jumări de porc de casă, iar un borcan de dulceață de căpșuni,. De 400 de grame, costă 35 de lei.
Firma iniţială pe care era operat businessul este Ferma Dacilor Tradiţional, însă această figurează radiată deja de mai mulţi ani. La aceeaşi adresă însă, apare firma Ferma Dacilor Production, care are CAEN-ul “5520 – Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”. Această companie are afaceri de 5,5 mil. lei anul trecut, în urcare cu 31% faţă de 2021.
Profitul net a fost de aproape 2 mil. lei, ceea ce înseamnă o marjă de 36%, cu 11 salariaţi.
Şeful ANPC, Horia Constantinescu, lăuda pensiunea Ferma Dacilor în octombrie: „Sunt prieten cu proprietarul de 31 de ani. Jumări ca aici nu găseşti nicăieri”.
Şeful ANPC lăuda în urmă cu două luni complexul Ferma Dacilor, care în a doua zi de Crăciun avea de devină locul tragediei unde un copil şi patru adulţi au fost scoşi fără viaţă din clădirea mistuită de flăcări. Alte trei persoane, între care doi minori, sunt căutate în continuare de pompieri.
Într-o postare pe Facebook pe 21 octombrie, Horia Constantinescu lăuda pensiunea Ferma Dacilor din Tohani, care aparţine omului de afaceri Cornel Dinicu de 10 ani. Pe şeful ANPC şi pe patron i-ar lega o prietenie de peste 30 de ani, iar cuvintele de laudă la adresa complexului sunt „în schimbul prieteniei”.
„Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați. Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public. Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani. Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee. Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele românești, măcar jumătate din cat o fac producătorii, acestea ar avea o șansă mult mai mare, în fața celor străine.Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiți nicăieri, în lume. Brânzeturile sunt producție proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse. Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie. P.S. am adăugat dulceaţa de… ROȘII!”, a declarat Horia Constantinescu pe contul lui personal de Facebook.