Grupul Enel şi-a anunţat oficial plecarea din România de anul viitor, precizând, în strategia făcută publică marţi, că ”activităţile din Europa se vor concentra în jurul Italiei şi Spaniei, cu vânzarea activelor din România”.
“Toate activităţile operaţionale ale Enel în România se desfăşoară şi vor continua să se desfăşoare în mod normal, fără a afecta clienţii finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile şi produsele cu care sunt obişnuiţi”, anunţă compania.
Enel a anunţat că intenţionează să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro (21,51 miliarde de dolari) pentru a-şi reduce datoria netă, urmând să se concentreze pe prezenţa sa în şase ţări, conform strategiei actualizate a celei mai mari companii italiene de utilităţi prezentate marţi.
Cea mai mare parte a planului de vânzare de active – care vizează printre altele active din România şi Peru – va fi realizată până la finalul lui 2023, a informat într-un comunicat compania.
Enel, care şi-ar putea vinde de asemenea portofoliul de gaze din Spania, vrea să ajungă la finalul lui 2023 la un nivel al datoriei nete de 51 – 52 miliarde de euro, de la 69 miliarde de euro la finalul lunii septembrie.
Profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) ar urma să crească la 22,8 – 22,9 miliarde de euro în 2025, de la un nivel de 19 – 19,6 miliarde de euro estimat în 2022.
De asemenea, compania controlată de stat intenţionează să investească aproximativ 37 de miliarde de euro în următorii trei ani, din care 60% va fi în capacitatea de generare a energiei, clienţi şi servicii, iar 40% în dezvoltarea reţelei.
Enel s-a angajat să recompenseze investitorii cu dividende de 0,43 euro pentru perioada 2023 – 2025, în creştere de la 0,40 euro în 2022.
Cea mai mare parte a planului de vânzare de active – care vizează printre altele active din România şi Peru – va fi realizată până la finalul lui 2023.
Plecarea Enel din România nu ar trebui privită ca o tragedie, iar clienţii nu vor fi afectaţi, a afirmat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Chiriţoiu a participat la conferinţa „Concurenţa în sectoare inovative” şi a fost întrebat de jurnalişti care vor fi efectele ieşirii Enel de pe piaţa din România.
„Piaţa de energie trece printr-o perioadă dificilă. Este o criză care afectează şi companiile şi clienţii. Guvernul a luat măsuri, în decurs de un an au fost patru ordonanţe de urgenţă. Când e criză şi faci lucrurile în viteză, evident că nu totul iese perfect. S-au adus tot felul de corecţii şi sunt convins că putem discuta alte măsuri de corecţie a cadrului legal şi de a asigura cât se poate predictibilitatea operatorilor. Dar, din nou, e criză, nu ai cum să prevezi totul. Aceasta este provocarea momentului, să ajungem la o reglementare inteligentă în energie„, a spus Chiriţoiu.
El a arătat că, pe partea de furnizare, concurenţa are o importanţă redusă în această perioadă de criză.
„Enel era un operator în expansiune şi am apreciat poziţia lor în piaţă. Se schimbă proprietarul, nu dispare compania. Vă dau exemplul CEZ, care se numeşte în continuare CEZ, deşi proprietarul nu mai este compania din Cehia, ci un fond de investiţii australian localizat la Londra. Dar clienţii au contract cu compania CEZ şi primesc serviciile CEZ. Nu există niciun motiv pentru care vânzarea ar afecta clienţii. Ieşirea unei companii nu este o tragedie în sine, companiile vin şi ies. Repet, la CEZ, schimbarea mi s-a părut că a decurs bine, nu am văzut nicio schimbare în piaţă. Nu văd de ce ieşirea Enel ar trebui privită altfel decât ieşirea CEZ„, a completat Chiriţoiu.
”Anul de referinţă al strategiei de eficientizare pe termen lung a grupului este preconizat a fi 2023. În mod specific:
- activităţile din Europa se vor concentra în jurul Italiei şi Spaniei, cu vânzarea activelor din România;
- în America Latină, Grupul se aşteaptă să se retragă din Peru şi Argentina;
- unele zone geografice, cum ar fi Australia şi Grecia, se aşteaptă să fie adăugate la modelul de administrare de tip Stewerdship;
- se preconizează că se va cristaliza valoarea portofoliului de gaze din Spania;
- se aşteaptă ca activele din Ceará să fie vândute pentru a se concentra mai mult pe reţelele de distribuţie din mega-oraşe (Rio şi São Paulo);
- se va cristaliza, de asemenea, valoarea altor active regenerabile minore care nu sunt legate de baze de clienţi importante în aval”, arată Enel, în actualizarea strategiei sale pentru perioada 2023-2025,
- Enel plănuieşte vânzări de active în valoare de 21 miliarde de euro pentru a-şi reduce datoria netă şi pentru a se axa pe şase pieţe principale.
Cea mai mare mare reducere a datoriei, de 12 miliarde de euro, este estimată pentru anul viitor.
Astfel, cea mai mare parte a planului de cesiune de active – care va viza, printre altele, activele din Argentina, Peru şi România – va fi derulată până la sfârşitul anului 2023.
În Europa, Enel are în plan să se concentreze pe pieţele din Italia şi Spania. Enel îşi propune să atingă o ţintă de 51-52 de miliarde de euro pentru datoria netă până la sfârşitul anului viitor, de la 69 de miliarde de euro la sfârşitul lunii septembrie.
În România, Enel este unul dintre cei mai mari investitori privaţi în domeniul energetic, cu operaţiuni în sectorul distribuţiei şi furnizării de electricitate, precum şi al producţiei de energie electrică din surse regenerabile, din anul 2005. Companiile E-Distribuţie operează reţele cu o lungime totală de aproximativ 128.000 de kilometri în trei zone importante ale ţării (Muntenia Sud – inclusiv Bucureşti, Banat şi Dobrogea) şi acoperă o treime din piaţa locală de distribuţie. Grupul Enel a raportat pentru primul semestru al anului pierderi operaţionale de 115 milioane euro pe sectorul de retail din România şi de 51 milioane euro pentru activitatea locală de infrastructură şi reţele.
