”Președintele” României, Klaus Iohannis, a avut joi, 19 ianuarie 2023, o convorbire telefonică cu Președintele Republicii Austria, Alexander Van der Bellen, la inițiativa părții austriece.
Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu Alexander Van der Bellen, preşedintele Austriei, despre votul împotriva României, dar şi despre retrimiterea ambasadorului Emil Hurezeanu la Viena.
Klaus Iohannis a transmis omologului austriac că votul negativ exprimat de Austria în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind aderarea României la spațiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetățenilor români. Președintele României a arătat că acest vot a fost cu atât mai dificil de înțeles cu cât nu reflectă bunele relații existente între cele două țări și cooperarea strânsă în multiple domenii, inclusiv cel al afacerilor interne, și nici nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor invocate de Austria privind migrația ilegală.
În cadrul discuției, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că România este și va continua să fie un furnizor de securitate și va proteja în continuare în mod eficient frontiera externă a Uniunii Europene, în interesul tuturor cetățenilor europeni, așa cum a făcut-o și până acum.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a avut joi, 19 ianuarie 2023, o convorbire telefonică cu Președintele Republicii Austria, Alexander Van der Bellen, la inițiativa părții austriece.
”Președintele României a mulțumit pentru sprijinul exprimat public de Președintele Austriei pentru aderarea țării noastre la Schengen și a arătat că mesajele numeroase de susținere venite din partea mediului politic, economic și social din Austria sunt semnale clare că locul României este în Schengen și că va putea fi identificată o soluție. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat interesul direct și prioritar al țării noastre ca poziția actuală a Austriei să fie schimbată cât mai curând posibil, guvernul austriac să adopte o atitudine constructivă și îndreptată spre cooperare, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins anul acesta.
De asemenea, Președintele României a exprimat deschiderea autorităților române de a lucra împreună, în plan bilateral și european, pentru a implementa soluțiile identificate pentru reducerea migrației ilegale pe ruta balcanică, răspunzând astfel preocupărilor ridicate de Austria. De altfel, aceste propuneri și disponibilitatea părții române de a contribui cu soluții au fost prezentate în mod repetat autorităților austriece.
În urma discuției cu Președintele Van der Bellen, Președintele Klaus Iohannis a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României, chemat în țară pentru consultări în data de 9 decembrie 2022. Acest demers reprezintă un gest de deschidere a României pentru identificarea unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, pe toate canalele disponibile.
Cei doi Președinți au avut, de asemenea, un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din regiune și sprijinul acordat Ucrainei„, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a declarat pe 9 decembrie că regretă decizia guvernului din țară sa de a bloca accederea României în spațiul Schengen.
Eugen Tomac este primul europarlamentar român care a cerut marți, 13 decembrie, în mod oficial ca votul Austriei contra intrării României în spațiul Schengen să fie anulat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Refuzul Austriei și a Olandei de a vota în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen a fost condamnat în Parlamentul European. Comisarul pentru migrație, Ylva Johansson, a declarat că neacceptarea celor două țări în Schengen este ”un cadou pentru Putin”.
Cineastul și politicianul român Sorin Ilieșiu, fost senator în perioada 2012-2016, susține că răul făcut românilor de către Austria Imperială timp de peste două secole nu ar putea fi ”echivalat” în niciun caz cu modificarea votului pentru intrarea României în Spațiul Schengen.
Eurodeputatul austriac, Lukas Mandl, a fost întrebat în Parlamentul European dacă ”valul” de migranți nu trece și prin Croația însă acesta a evitat un răspuns direct, învinovățind Comisia Europeană pentru faptul că nu a avut pe agendă problema migrației pe ruta Balcanilor de Vest.
Jurnalistul Robert Turcescu susține că europarlamentarul Rareș Bogdana știut încă de acum două luni de faptul că Austria se va opune aderării României la Spațiul Schengen.
Pe 23 noiembrie 2022 ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost la Viena, unde s-a întâlnit cu omologul său, și de unde s-a întors cu o declarație optimistă: ”Omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria”, a punctat Bode. În schimb, Ministerul austriac de Interne a afirmat că la întâlnirile ”dintre ministrul Karner și ministrul Bode, ministrul Karner a explicat că Austria nu poate vota în favoarea aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen”.
Directorii OMV Petrom au încasat indemnizații de 13 milioane de euro în anul 2021.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR condamnă votul Austriei împotriva aderării României și a industriei de transport rutier la spațiul Schengen și solicită Guvernului României eliminarea controalelor la frontiera cu Bulgaria.
Presa austriacă a scris despre faptul că Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, poate trece sub controlul unui consorțiu norvegian. Pentru a-i convinge pe oficialii vienezi, consorțiul norvegian s-a oferit să garanteze furnizarea a peste 80% din necesarul de consum anual de gaze al Austriei, și anume 75 TWh.
