UPDATE: Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut declarații miercuri seara, după discuțiile purtate cu președintele Franței, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee din Paris, privind situația din Ucraina și provocările de securitate din Europa.
”Putem să ne dezvoltăm și mai mult, dar aceste două condiții de bază, siguranța și dezvoltarea, au fost în principal efectul apartenenței noastre la două structuri. E vorba de NATO și de Uniunea Europeană. Datorită protecției NATO am avut siguranță, România a fost o țară sigură în care s-a putut investi, oameni, au avut liniște și acest lucru s-a datorat în principal protecției asigurate de cea mai importantă forță din NATO, Statele Unite ale Americii, și de asemenea, dezvoltarea ne-a fost asigurată de apartanența la Uniunea Europeană, asta a însemnat libera circulație, asta a însemnat investiții importante în România, asta a însemnat bani europeni și cele două au însemnat, în fapt, o comunitate de valori în care am fost cu toții, lucru pe care ni-l dorim în continuare.
Și această vizită de astăzi și întâlnirea au loc în acest context în care suntem în vremuri dificile și în care trebuie să facem tot ce ține de noi pentru ca lucrurile bune pe care l-am avut în acești ani să continue în anii următori. Și în acest sens am avut o primă întâlnire bilaterală cu președintele Macron, care a fost o întâlnire foarte bună și îi mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri. Ne-am asigurat încă o dată că, așa cum Franța a fost alături de România în momentele foarte importante ale istoriei țării noastre, și astăzi rămâne alături de noi.
Am reconfirmat parteneriatul strategic cu Franța. De asemenea, am reconfirmat încă o dată stabilitatea prezenței militare franceze în România, la solicitare a țării noastre. Avem un contingent important francez care contribuie, alături de celelalte contingente ale țărilor aliate ale Statelor Unite, la securitatea țării noastre și am confirmat că această prezență va fi consolidată în perioada următoare.
De asemenea, am confirmat continuare a cooperării și dezvoltării în zona economică și în industria de apărare, având în vedere nu doar necesitățile regionale, dar și posibilitatea ca această industrie să fie un pol de dezvoltare în România în anii următori. Îi mulțumesc președintelui Macron pentru această întâlnire și pentru prietenia față de țara noastră.”, a declarat Ilie Bolojan.
”O concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României”
”A doua întâlnire la care am participat a fost conferința legată de situația din Ucraina și de securitatea din Europa. Așa cum știți, la această conferință au participat mai mu multe țări, în principal cele din Uniunea Europeană, dar și din afara Uniunii, țări care împărtășesc aceleași valori și aceleași idei legate de situația din Ucraina.
Au fost intervenții ale fiecărui stat, au fost diferite poziții, dar câteva dintre ele s-au repetat și practic sunt concluzii ale acestei întâlniri. În primul rând, o concluzie importantă este că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României.
Și noi, cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est, știm despre ce este vorba și luni se împlinesc 3 ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar, în primul rând din acest motiv și de nedreptate, ci suntem și de un interes strategic pentru țara noastră.”
”O pace echitabilă nu se poate face fără participare a Ucrainei și a UE”
”În acești ani, așa cum v-am spus, scutul nostru a fost NATO și a doua concluzie importantă a fost că în continuare, colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvare acestei crize, în așa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ceea ce este foarte bine, și să avem o pace justă, în așa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict. Iar această pace justă și o pace echitabilă nu se poate face fără participare a Ucrainei și a Uniunii Europenea la închiderea acestor negocieri.
Am convenit de asemenea că e nevoie în perioada imediat următoare de unitate și coordonare între țările noastre. Diversitatea în perioade normale în Uniunea Europeană este un lucru bun, a fost un câștig, dar într-o situație de criză, cum a fost de exemplu Coronavirusul sau cum avem acum, este evident nevoie de coordonare în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European. Acestea au fost principalele concluzii ale acestei întâlniri.
Acest pachet de sprijin în această fază va include un sprijin financiar și un sprijin militar, dar asta nu înseamnă prezența militară în teren, ci doar partea de muniție, armament, tehnică de luptă.”, a mai anunțat Ilie Bolojan.
A doua rundă a reuniunii de urgență la Paris, președintele interimar al României Ilie Bolojan, a fost primit de președintele Emmanuel Macron astăzi, la Palatul Élysée.
Președintele interimar al României Ilie Bolojan a fost primit de președintele Emmanuel Macron astăzi la Palatul Élysée, începând cu ora 16:45. Bolojan va avea o întâlnire tete-a-tete de 15 minute cu președintele francez, fiind singurul șef de stat prezent fizic la Paris, în timp ce ceilalți lideri vor participa online.
Bolojan a plecat miercuri dimineață la Paris cu o cursă de linie, pentru a participa la reuniunea organizată la Palatul Élysée pe tema războiului din Ucraina. Este însoțit de Luminița Odobescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene.
Administrația de la Paris a confirmat că președintele Emmanuel Macron îl va primi oficial pe Ilie Bolojan, iar cei doi lideri vor participa ulterior la o „reuniune informală prin videoconferință” cu alți șefi de stat și guvern.
Franța va găzdui miercuri a doua rundă de negocieri privind Ucraina și securitatea europeană. Spre deosebire de prima întâlnire, la reuniune vor participa și țări europene care au fost absente inițial, inclusiv România, dar și parteneri NATO, precum Canada.
Ministrul de Externe Emil Hurezeanu a confirmat că președintele Emmanuel Macron plănuia deja organizarea unei noi reuniuni, menționând că țările baltice și statele din sud-estul Europei nu au fost prezente la prima rundă de discuții.
„Polonia este țara de pe flancul estic care, așa cum s-a întâmplat și în trecut, reprezintă și interesele noastre și ale țărilor baltice, în această arhitectură de securitate europeană și atlantică”, a explicat Hurezeanu. În urma discuțiilor de miercuri, Franța și partenerii europeni vor continua să colaboreze pentru găsirea unei soluții durabile la conflictul din Ucraina.
Reuniunea de luni de la Paris a fost inițiată de Macron într-un format cunoscut sub numele de Weimar+, o alianță diplomatică și geopolitică, înființată pe 12 februarie 2025, ca o extindere a Triunghiului de la Weimar (Franța, Germania și Polonia). Această nouă alianță include și Regatul Unit, Spania, Italia, precum şi președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene şi Secretarul General al NATO.
„România, având cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina și oferind constant sprijin multidimensional – umanitar, economic și militar –, are un interes direct în consolidarea susținerii europene și euro-atlantice pentru Ucraina, ca răspuns la agresiunea Federației Ruse”, a transmis MAE.
De asemenea, România a fost reprezentată anterior în acest format prin intermediul Poloniei, care asigură președinția rotativă a UE. Totodată, formatele regionale promovate de România, precum B9 și Inițiativa celor Trei Mări, sunt considerate mecanisme importante de coordonare în materie de securitate.
Întâlnirea de la Palatul Élysée are loc cu câteva ore înainte de a doua reuniune internațională organizată la Paris pe tema războiului din Ucraina, la care România participă alături de alte state europene și parteneri NATO, precum Canada.
Președintele interimar Ilie Bolojan a plecat miercuri dimineață spre Paris cu o cursă de linie, fiind însoțit de Luminița Odobescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene: Un nou summit de securitate are loc, astăzi, la Paris. Preşedintele interimar Ilie Bolojan a plecat miercuri dimineaţă, cu o cursă de linie
Franța a organizat prima reuniune la începutul săptămânii, însă de această dată a invitat și alte state europene, printre care și România, pentru a consolida coordonarea la nivel european în sprijinul Ucrainei.
Surse diplomatice citate de Reuters au confirmat că această nouă reuniune vizează coordonarea eforturilor în sprijinul Ucrainei și discutarea măsurilor de securitate pentru regiune.
Informația privind inițierea acestei reuniuni a fost furnizată cu două zile în urmă de ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, subliniind importanța implicării României în această dezbatere crucială.
Liderii europeni au dezbătut trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului. În timp ce Franța, Marea Britanie și Suedia susțin inițiativa, Germania, Polonia și Italia se opun. Toate statele sunt însă de acord că trebuie mărite investițiile în Apărare.
”Europa trebuie să se trezească și să-și asume propria securitate, fără a depinde exclusiv de americani”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Sophie Primas. La rândul său, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că „Rusia nu este doar o amenințare pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă”.
Îngrijorările privind viitorul NATO sunt tot mai mari, mai ales în contextul în care Rusia cere revenirea Alianței la formatul din 1997, ceea ce ar însemna renunțarea la protecția militară pentru România, Bulgaria, Polonia și țările baltice.
Franța găzduiește miercuri o a doua reuniune, la care au fost invitatate țări europene care nu au fost prezente la începutul acestei săptămâni, inclusiv România.
În persoană:
1. Ilie Bolojan, președintele României
2. Luc Frieden, prim-ministru al Luxemburgului
Prin videoconferință :
3. Gitanas Nausėda, președintele Republicii Lituania
4. Níkos Christodoulídis, președintele Republicii Cipru
5. Alexander Stubb, președinte al Republicii Finlanda
6. Bart De Wever, prim-ministru al Regatului Belgiei
7. Rossen Jeliazkov, prim-ministru al Republicii Bulgaria
8. Justin Trudeau, prim-ministru al Canadei
9. Andrej Plenković, prim-ministru al Republicii Croația
10. Kristen Michal, prim-ministru al Republicii Estonia
11. Petteri Orpo, prim-ministru al Republicii Finlanda
12. Kyriákos Mitsotákis, prim-ministru al Republicii Elene
13. Michael Martin, prim-ministru al Irlandei
14. Kristrún Fróstadottir, prim-ministru al Islandei
15. Evika Siliņa, prim-ministru al Republicii Letonia
16. Jonas Gahr Støre, prim-ministru al Regatului Norvegiei
17. Luis Monténégro, prim-ministru al Republicii Portugheze
18. Ulf Kristersson, prim-ministru al Regatului Suediei
19. Robert Golob, prim-ministru al Republicii Slovenia
20. Petr Fiala, prim-ministru al Republicii Cehe
