Cu un Trump lacom pe resursele Ucrainei, Lavrov amenință că ”pacea” în Ucraina se încheie doar în termenii dictați de Moscova, UE se repliază. ”Rusia nu va opri luptele în Ucraina până când nu obţine ce vrea la negocieri. ”. Kremlinul acuză Europa că vrea continuarea războiului.
Rusia vrea un acord de pace de lungă durată cu Ucraina, care să rezolve cauzele profunde ale conflictului, nu doar o încetare temporară a focului sprijinită de SUA, urmată de reluarea rapidă a luptelor. Declarația a fost făcută, luni, de viceministrul de externe rus, Serghei Riabkov. În același timp, din Turcia, unde se află într-o vizită externă, Serghei Lavrov a avertizat că pacea va fi încheiată doar în termenii dictați de Moscova.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni, când se împlinesc 3 ani de război în Ucraina, că Rusia nu va înceta luptele până când negocierile nu vor aduce un rezultat care să corespundă intereselor Moscovei. Totodată Kremlinul a declarat luni că își dorește găsirea unei soluții pentru conflictul din Ucraina prin negocieri cu Statele Unite, acuzând însă Europa că ar susține continuarea ostilităților. Această declarație vine în contextul unei apropieri între Moscova și Washington, favorizată de poziția mai conciliantă adoptată de Donald Trump față de Rusia.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Rusia nu va înceta ostilitățile în Ucraina până când negocierile de pace nu vor duce la un acord care să satisfacă cerințele Moscovei. Declarația sa vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump intenționează să inițieze un dialog pentru încetarea conflictului.
„Nu vom înceta ostilitățile până când aceste negocieri nu vor duce la un rezultat ferm și de durată care să convină Federației Ruse”, a declarat Lavrov presei, în timpul unei vizite oficiale la Ankara, Turcia.
Lavrov a spus, potrivit agenției Tass, că Rusia este pregătită să negocieze atât cu Ucraina, cât și cu Europa, dar acțiunile sale militare vor înceta doar dacă rezultatul este satisfăcător pentru Rusia.
El a spus că multe alte țări au devenit ”realiste” în poziția lor față de Ucraina și că recenta întâlnire de la Riad a ridicat speranța de a avea un dialog normal între Rusia și SUA.
Într-un interviu difuzat luni, când se împlinesc exact trei ani de la începerea agresiunii ruse nejustificate, neprovocate şi ilegale contra Ucrainei, Riabkov a spus că Moscova vreau să încheie un acord care să treacă testul timpului.
”Putem recunoaşte cu încredere suficientă dorinţa părţii americane de deplasarea către o încetare rapidă a focului. Dar o încetare a focului fără o soluţionare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor şi o reîncepere a conflictului cu consecinţe chiar mai grave, inclusiv consecinţe pentru relaţiile americano-ruse. Nu vrem asta. Avem nevoie de o soluţie pe termen lung care, în schimb, trebuie în mod obligatoriu să includă un element de depăşire a cauzelor primare pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în jurul ei”, a declarat demnitarul rus.
Potrivit acestuia, discuţiile americano-ruse desfăşurate săptămâna trecută la Riad, unde conform Moscovei cele două părţi au convenit să pregătească tratativele de pace privind Ucraina, nu au oferit o mai mare claritate despre planul de pace al preşedintelui american Donald Trump.
Serghei Riabkov a reafirmat poziţia Rusiei potrivit căreia aceasta nu a avut altă opţiune în afară de lansarea ”operaţiunii militare speciale” din Ucraina, din cauza a ceea ce Moscova consideră că este extinderea ”neînfrânată” a NATO către est.
De asemenea, viceministrul de externe rus a denunţat ceea ce a numit călcarea în picioare a drepturilor populaţiei rusofone din Ucraina, acuzaţie respinsă ferm de Kiev.
Cerințele Moscovei pentru pace:
Moscova cere de facto capitularea armatei ucrainene, cedarea de către Kiev a cinci regiuni ocupate total sau parţial, renunţarea la aderarea la NATO şi instaurarea unor noi autorităţi, adică rusificarea Ucrainei în întregime.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, ministrul turc de externe Hakan Fidan a subliniat că orice negocieri de pace între Rusia și Ucraina trebuie să implice ambele părți aflate în conflict.
„În contextul în care intrăm în al patrulea an de război, acordăm o mare importanță noii inițiative americane. Credem că o soluție poate fi găsită doar prin negocieri la care să participe ambele părți”, a declarat Fidan.
El a reiterat că Turcia este dispusă să joace rolul de mediator: „Scopul nostru este să punem capăt acestui război devastator cât mai curând posibil și să contribuim la vindecarea regiunii”, a adăugat șeful diplomației turce.
Turcia, deși este membră NATO, a reușit să-și mențină relațiile atât cu Moscova, cât și cu Kievul de la începutul conflictului. Ankara furnizează drone de luptă Ucrainei, însă nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Kremlinul salută noua abordare a SUA față de Rusia
Tot luni, Kremlinul a transmis că susține și salută noua abordare a Statelor Unite în relația cu Rusia, pe care o consideră diferită față de cea a Europei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat despre comentariile recente ale președintelui american Donald Trump, care l-a criticat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski și a sugerat că Kievul ar fi inițiat războiul.
În răspuns, Peskov a declarat că Moscova speră ca Washingtonul să analizeze „pe deplin cauzele profunde ale conflictului din Ucraina”, subliniind că acest lucru este esențial pentru a ajunge la o soluție diplomatică.
Kremlinul acuză Europa că vrea continuarea războiului
Kremlinul susţine că își dorește găsirea unei soluții pentru conflictul din Ucraina prin negocieri cu Statele Unite, acuzând însă Europa că ar susține continuarea ostilităților.
Această declarație vine în contextul unei apropieri între Moscova și Washington, favorizată de poziția mai conciliantă adoptată de Donald Trump față de Rusia.
„Europenii continuă să creadă că războiul trebuie să continue”, a declarat Dmitri Peskov, într-un briefing de presă la care au participat și jurnaliști ai AFP.
„Această convingere a europenilor este în total contrast cu dorința de a ajunge la un acord privind Ucraina, lucru pe care îl discutăm în prezent cu americanii”, a adăugat Peskov, cu ocazia împlinirii a trei ani de la invazia rusă în Ucraina.
Paradox european: UE a dat mai mulţi bani Rusiei pentru energie decât Ucrainei ca ajutor financiar
Uniunea Europeană a cumpărat anul trecut combustibili fosili din Rusia în valoare de 22 de miliarde de euro, în timp ce ajutorul financiar oferit Ucrainei s-a ridicat la 19 miliarde de euro, potrivit unui raport publicat la împlinirea a trei ani de război. Deși UE a redus importurile directe de gaz rusesc prin conducte, dependența sa de combustibilii fosili din Rusia rămâne semnificativă, punând sub semnul întrebării eficiența sancțiunilor și angajamentul blocului comunitar față de sprijinirea Ucrainei.
UE continuă să finanțeze indirect mașinăria de război a Rusiei, relatează The Guardian. În cel de-al treilea an al războiului, adincă în 2024, Uniunea Europeană a achiziționat petrol și gaze rusești în valoare de 21,9 miliarde de euro, conform estimărilor realizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA). Acest lucru s-a întâmplat în ciuda eforturilor blocului comunitar de a reduce dependența de combustibilii fosili rusești, care contribuie la finanțarea războiului lui Vladimir Putin.
Suma cheltuită de UE pentru importurile energetice depășește cu 39% fondurile alocate Ucrainei în 2024, care s-au ridicat la 18,7 miliarde de euro, conform datelor Institutului Kiel pentru Economia Mondială. Totuşi aceste date nu includ şi sprijinul militar, și umanitar oferit Kievului.
Petrolul și gazele susțin economia de război a Moscovei
„Achiziționarea de combustibili fosili din Rusia este, în esență, echivalentă cu oferirea de ajutor financiar Kremlinului și sprijinirea invaziei”, a declarat Vaibhav Raghunandan, analist la CREA și coautor al raportului.
Veniturile Rusiei din combustibilii fosili se apropie de un trilion de euro
Potrivit raportului, în al treilea an al invaziei, Rusia a obținut 242 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili, iar veniturile totale din această sursă de la începutul războiului se apropie de un trilion de euro.
Rusia își asigură aproape jumătate din încasările la buget din sectorul petrolului și gazelor și a încercat să evite sancțiunile occidentale utilizând o „flotă din umbră” formată din petroliere vechi care nu sunt asigurate de marile companii din domeniu. Potrivit CREA, aceste nave transportă aproximativ o treime din exporturile de combustibili fosili.
UE a convenit asupra unor noi sancțiuni menite să vizeze această flotă, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de măsuri restrictive impuse Rusiei de la începutul războiului.
Cum poate UE reduce veniturile Rusiei din energie
Cercetătorii CREA estimează că veniturile Rusiei din combustibili fosili ar putea scădea cu 20% dacă sancțiunile existente ar fi aplicate mai strict iar lacunele legislative ar fi eliminate.
Printre măsurile propuse se numără: eliminarea „lacunei de rafinare”, prin care țițeiul rusesc poate fi cumpărat de Europa după ce a fost procesat într-o altă țară, restricționarea fluxurilor de gaz prin conducta TurkStream, utilizată de Rusia pentru a exporta gaz către Europa, reducerea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, care au crescut semnificativ de la începutul războiului.
Analistul energetic Jan-Eric Fähnrich de la Rystad Energy a subliniat că rolul GNL în aprovizionarea UE și a Marii Britanii a crescut dramatic, de la 81,3 milioane de tone în 2019 la 119 milioane de tone în 2022.
