AfD, susținut MASIV de Elon Musk, pierde alegerile în Germania, Creștin-democrații CDU/CSU câștigă scrutinul, Friedrich Merz, posibil Cancelar.
Datele exit-poll după închiderea urnelor din Germania arată că Friedrich Merz (CDU) va încerca să formeze următorul guvern al Germaniei. Formațiunea SDP al actualului cancelar Olaf Scholz a obținut cel mai slab rezultat de după război, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa, cu 10% mai mult decât la ultimele alegeri din 2021. Prezența la vot a fost de peste 83%, cea mai mare prezență după reunificarea Germaniei în 1990.
Alegeri în Germania, rezultate exit poll. CDU/CSU – 28,5%, AfD – 20%, SPD – 16.5%, Verzii – 12%. Friedrich Merz, viitorul cancelar.
Rezultate exit poll alegeri parlamentare în Germania. Uniunea Creștin-Democrată a câștigat alegerile federale din Germania, AfD a urcat pe locul doi, iar SPD a înregistrat un declin major, arată primele rezultate exit poll publicate după închiderea urnelor.
Creștin-democrații (CDU/CSU) au câștigat alegerile legislative anticipate de duminică din Germania cu 29% din voturile exprimate și vor conduce, cel mai probabil, următorul guvern pro-european de coaliție de la Berlin, arată primele exit-polluri citate de Deutsche Welle. Urmăritul partid de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania, care a beneficiat de susținerea lui Elon Musk, a obținut cel mai bun scor din istoria sa și a devenit a doua forță politică a țării, având 19,5% din voturile exprimate. Scrutinul din Germania, unul crucial pentru Europa, a fost marcat de o prezență record de 84%, cea mai mare din 1990 până în prezent.
Conservatorii lui Friedrich Merz au câștigat alegerile de duminică și vor forma cel mai probabil noul guvern în Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) va deveni a doua cea mai mare forță din politica germană. Prezență la vot istorică: 84%.
Conservatorii lui Friedrich Merz au câştigat duminică alegerile legislative din Germania, urmaţi de partidul de extremă-dreapta AfD, care a obţinut cel mai bun scor din istoria sa, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne realizate de televiziunile publice.
Prezența la vot este una istorică nu numai pentru Germania, ci pentru întregul continent european: 84%.
O ieșire masivă la urne ca în 2025 nu s-a mai înregistrat în Germania din 1983 și 1987, vârful fiind înregistrat în 1972 și 1976, când prezența la vot a fost de 91%.
Conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată şi ”aripa” sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) au primit între 28,5% şi 29% conform sondajelor difuzate de televiziunile publice ARD şi ZDF, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut 19,5% până la 20%, un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta la un scrutin federal din perioada postbelică.
Friedrich Merz, care are toate şansele să-l înlocuiască pe social-democratul Olaf Scholz în funcţia de cancelar, a exclus orice alianţă guvernamentală cu AfD.
„Nu vom intra în discuţii pentru formarea unei coaliţii cu AfD. Am spus acest lucru înainte de alegeri şi oamenii care au votat pentru AfD ştiau acest lucru”, a declarat liderul victorios al CDU, Friedrich Merz.
”Știu că nu va fi ușor”, a declarat Merz, referindu-se la situația neclară a majorității. Cu toate acestea, țara nu își poate permite o formare prelungită a guvernului: ”Lumea acolo afară nu ne așteaptă”, potrivit ARD.
Partidul Social Democrat, unul din cele mai vechi partide din Germania, înființat în 1863, a obținut cel mai slab rezultat din istorie, fiind pentru prima oară când nu se clasează pe locurile 1 sau 2 la alegerile federale.
Dacă formațiunile politice FDP şi BSW nu trec pragul electoral, CDU/CSU şi SPD vor avea o majoritate confortabilă în noul parlament federal german.
La alegerile federale din 2025 a mai fost stabilit un record: CDU/CSU și SPD au cel mai mic scor cumulat din istoria de 76 de ani a Republicii Federale Germania: 45%. La apogeu, în 1972 – 1976, aveau 91%.
În contrapondere, AfD + Linke + BSW (practic extrema dreaptă și extrema stângă amestecate) au împreună aproape 35% în opțiunile de vot ale germanilor.
Cancelarul Scholz nu dorește să devină negociatorul șef al SPD dacă vor avea loc discuții cu CDU/CSU, potrivit televiziunii de stat ARD.
Un Friedrich Merz jubilant s-a adresat susținătorilor la sediul CDU, în ceea ce el a numit ”o noapte electorală istorică” pentru blocul său conservator, notează DW.
”Noi, CDU și CSU, blocul Uniunii, am câștigat aceste alegeri”, a spus Merz, urmat de aplauze îndelungate din partea susținătorilor aflați într-o sală plină.
”Le-am câștigat pentru că CDU și CSU au lucrat foarte bine împreună și s-au pregătit foarte bine pentru aceste alegeri”, a adăugat Merz, mulțumindu-i liderului CSU Markus Söder, care i-a stat alături în timpul discursului, pentru munca depusă în campanie.
Merz a mulțumit, de asemenea, aripii de tineret a partidului, grupul Junge Union, pentru participarea lor la campanie.
”Vă mulțumesc pentru încrederea acordată”, a declarat Merz, care este cel mai probabil candidatul la funcția de cancelar. El a adăugat că drumul de urmat nu va fi ușor.
”Lumea nu ne va aștepta, nu va aștepta negocieri de coaliție îndelungate. Trebuie să fim capabili să acționăm din nou rapid, astfel încât să putem face ceea ce trebuie în Germania, astfel încât să fim din nou prezenți în Europa și astfel încât lumea să vadă: Germania are din nou un guvern de încredere”, a declarat Merz.
Friedrich Merz, omul care se pregătește să devină cancelar al Germaniei. Ambițiile europene ale liderului CDU
Liderul în vârstă de 69 de ani al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) nu a făcut niciun secret din planurile sale de a se implica mult mai mult în afacerile UE decât predecesorul său, Olaf Scholz.
”UE nu trebuie să vină la Washington ca un pitic – pentru că atunci va fi tratată ca atare”, a declarat Merz la un recent eveniment de campanie în Germania.
Semnalul de la Berlin că Germania este pregătită să preia mai mult conducerea în Uniunea Europeană ar trebui să fie o veste binevenită pentru von der Leyen, care are de câştigat un aliat conservator puternic, care se întâmplă să fie versat în afacerile UE (Merz a fost deputat european între 1989 şi 1994).
La Bruxelles, veţi auzi adesea nemulţumiri că o victorie a lui Merz va însemna pur şi simplu că UE va fi condusă de doi creştin-democraţi germani, notează Politico.
Dar o privire mai atentă sugerează că ”Regina Ursula” – un apelativ pe care l-a câştigat atât datorită comportamentului său regal, cât şi datorită controlului său strâns asupra puterii la Bruxelles – este puţin probabil să împartă cu uşurinţă scena cu liderul CDU.
Von der Leyen, în vârstă de 66 de ani, a domnit suprem la Bruxelles încă de când fostul cancelar german Angela Merkel, patroana sa politică, a ajutat-o să fie catapultată în puternicul rol executiv în 2019. Într-adevăr, în timp ce von der Leyen era promovată ministru al apărării în timpul lui Merkel, Merz a fost dat la o parte şi a părăsit politica pentru a lucra ca avocat corporatist. Von der Leyen a profitat de slăbiciunea relativă a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a lui Scholz pentru a acumula influenţă, centralizând răspunsul blocului la pandemia de Covid şi la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Ceea ce ar putea părea diferenţe politice nesemnificative între cei doi s-ar putea transforma într-o adevărată luptă pentru putere, pe măsură ce von der Leyen se luptă cu interesul tot mai mare al lui Merz pentru scena UE, scrie sursa citată.
Însă alte persoane care au observat interacţiunile dintre von der Leyen şi Merz în ultimele luni descriu relaţia ca fiind tensionată, liderul CDU folosindu-se de o întâlnire din ianuarie a ”greilor” conservatori din Berlin pentru a-şi impune în faţa şefei Comisiei viziunea asupra Europei.
”Caracteristica definitorie a acestei relaţii este că va fi potenţial o competiţie pentru leadership în Europa”, a declarat Jan Techau, director la think tank-ul Eurasia Group. ”Ea este foarte clar interesată să domine scena de la Bruxelles, în timp ce Merz doreşte, desigur, să reinstaureze conducerea Germaniei în Europa”, punctează analistul.
O trăsătură definitorie a relaţiei dintre Merz şi von der Leyen este modul în care aceştia par să se fi evitat reciproc în cea mai mare parte a carierei lor. Deşi amândoi erau membri CDU, intrarea lui von der Leyen în prima linie a politicii a avut loc în 2005, chiar în momentul în care Merz începea acea lungă pauză în care a lucrat ca avocat de afaceri.
Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care ar obține cele mai mari rezultate la aceste alegeri, este farovit pentru a deveni cancelar. Merz a exclus de mai multe ori orice alianță guvernamentală cu extremiștii de la AfD, însă analiștii consideră că este foarte complicată coagularea unei majorități parlamentare.
Cea mai probabilă alianță pe care o va face CDU este cea cu SPD-ul lui Olaf Scholz și cu Verzii, care ar avea astfel 50% + 1 din locurile din Bundestagul german.
Liderul conservator a spus, potrivit Deitsche Welle, că intervenția Washingtonului în alegerile din Germania ”nu a fost mai puțin drastică, dramatică și, în cele din urmă, mai puțin nerușinată decât intervenția pe care am văzut-o din partea Moscovei”.
Favoritul pentru postul de viitor cancelar german, Friedrich Merz, a criticat dur administrația lui Donald Trump și a îndemnat Europa să se distanțeze de Washington în timpul unei emisiuni post-electorale difuzat de postul public de televiziune ARD.
”Comunic îndeaproape cu mulți prim-miniștri și șefi de stat din UE și pentru mine este o prioritate absolută să consolidăm Europa cât mai repede posibil, astfel încât să obținem independența față de SUA, pas cu pas”, a declarat Merz.
”Nu m-am gândit niciodată că va trebui să spun așa ceva la televizor, dar după ultimele declarații făcute de Donald Trump săptămâna trecută, este clar că americanilor – în orice caz, acestor americani, acestei administrații – în mare parte nu le pasă de soarta Europei, într-un fel sau altul”, a adăugat liderul CDU.
Merz a spus că nu este sigur ce rezervă viitorul pentru NATO și dacă Europa va trebui să acționeze rapid pentru a-și consolida propria apărare. El l-a criticat, de asemenea, pe Elon Musk, apropiatul lui Trump, pentru amestecul în campania electorală din Germania, spunând că ”intervenția Washingtonului nu a fost mai puțin drastică, dramatică și, în cele din urmă, mai puțin nerușinată decât intervenția pe care am văzut-o din partea Moscovei”.
Președintele Donald Trump a salutat duminică victoria conservatorilor germani în alegerile legislative anticipate.
”Se pare că Partidul Conservator din Germania a câștigat alegerile foarte importante și foarte așteptate. La fel ca în SUA, oamenii din Germania s-au săturat de agenda lipsită de bun simț, în special în ceea ce privește energia și imigrația, care a prevalat atâția ani”, a spus Trump.
Merz este un politician vechi în Germania și a așteptat mult timp pentru a ajunge în această poziție, încercând de multiple ori să obțină șefia partidului, dar și să obțină o victorie în alegeri care să-i permită să devină cancelar.
Pare că a treia a oară îi poartă noroc lui Merz, pentru că partidul său se așteaptă la o victorie confortabilă în alegerile de duminică. Sondajele arată că alianța de partide conservatoare CDU/CSU va obține primul loc în alegeri, în timp ce partidul actualului cancelar, SPD, va ajunge doar pe locul trei, în spatele extremiștilor AfD.
Merz este un vechi rival al fostei cancelare Angela Merkel și face parte dintr-o aripă mai de dreapta dură a partidului, spre deosebire de facțiunea centristă care a dominat partidul în era Merkel, inclusiv trecând prin cei doi succesori ai acestuia – Annegret Kramp-Karrenbauer și Armin Laschet.
Merz a devenit șeful partidului în ianuarie 2022 și a fost desemnat candidat pentru șefia guvernului de la Berlin în luna septembrie a anului trecut.
Cu un obiectiv din a trimite partidul într-o direcție mai conservatoare, Merz a făcut din migrația ilegală o temă centrală a politicii sale.
Merz a studiat dreptul și a lucrat, la începutul carierei sale, ca avocat. S-a alăturat CDU, însă, încă de când era în școală pentru că politica a fost mereu o țintă pentru el. A fost ales europarlamentar în 1989.
În 1994, a trecut la politică internă și a fost ales parlamentar german în 1994. De-a lungul anilor care au urmat, Merz a urcat treptele partidului și a intrat într-o confruntare cu Angela Merkel, aproape de începutul anilor 2000.
Din cauza rivalității cu Merkel și a forței acesteia în interiorul CDU, Merz a fost marginalizat în partid și s-a decis să renunțe la politică pentru o vreme. A muncit mulți ani în sectorul privat, la companii precum BlackRock sau HSBC Trinhaus&Burkhardt și a fost în bordurile directoare ale EY Germania sau al echipei de fotbal BVB.
Revenirea să în parlament, un deceniu mai târziu, a fost marcată de o încercare de a muta CDU spre o poziție politică definită ca fiind social conservatoare și pro-business.
În 2018, el a vrut să fie succesorul Angelei Merkel, însă victoria în alegerile interne pentru șefia CDU a fost revendicată de succcesoarea favorită a lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer.
După ce Kramp-Karrenbauer a demisionat în 2020, pe fondul unui rezultat slab la alegerile europene și din cauza nepopularității în interiorul partidului, Merz a mai făcut o încercare să obțină șefia partidului, însă a fost învins din nou de Armin Laschet.
După ce conservatorii germani au pierdut alegerile din 2021 în fața unei coaliții de stânga formată de SDP, Verzi și FDP, Armin Laschet a fost înlocuit la conducerea partidului. Merz a câștigat șefia formațiunii cu peste 60%.
Acum, în vârstă de 69 de ani, Merz va fi al doilea cel mai în vârstă cancelar, dacă va reuși să obțină postul.
Când vine vorba de imigrație, Merz a făcut valuri în ianuarie, după ce a promovat o moțiune pentru reguli mai stricte de imigrație – controale la graniță și deportări – în ciuda faptului că ea ar fi putut încălca legea germană pentru azil politic.
Cel mai controversat lucru pe care l-a făcut a fost renunțarea la o politică veche de decenii a partidelor mainstream germane, de a nu colabora niciodată cu partide de extrema dreaptă, neofasciste sau neonaziste.
Pentru sprijinul legii anti-imigrație, CDU a făcut front comun cu AfD în parlament, lucru nemaivăzut până atunci în politic germană post-belică. Ulterior, el a exclus posibilitatea de a mai colabora din nou vreodată cu extremiștii.
În condițiile în care economia germană, cea mai mare din UE, trece printr-un moment dificil, Merz a criticat îndelung politicile guvernului Scholz, dând vina pe acesta pentru declinul economic.
Merz susține reducerea beneficiilor sociale, micșorarea guvernului și a birocrației guvernamentale, tăieri de taxe și de subvenții.
Când vine vorba de politică externă, Merz este asertiv în ce privește capacitatea UE de a fi un lider global și spune că Germania ar trebui să joace un rol de leadership mai mare. Este, de asemenea, un susținător al Ucrainei și al aderării acesteia la NATO.
Merz este un entuziast al aviației și deține două avioane pe care le pilotează în timpul liber.
BREAKING: Conservative CDU/CSU bloc wins Germany’s federal election, far-right AfD in 2nd place – exit poll pic.twitter.com/eavDCnhlF3
— BNO News (@BNONews) February 23, 2025
Incoming German Chancellor Friedrich Merz: „I am communicating closely with a lot of prime ministers, and heads of EU states and for me it is an absolute priority to strengthen Europe as quickly as possible, so that we achieve independence from the US, step by step…
I never… pic.twitter.com/WMtb6HzsHb
— Republicans against Trump (@RpsAgainstTrump) February 23, 2025
