Crin Antonescu sugerează că Ilie Bolojan ar putea fi candidatul comun al partidelor pro-europene la alegerile prezidențiale, PSD e de acord dacă premierul e de la PSD.
Crin Antonescu sugerează că Ilie Bolojan ar putea fi candidatul comun al partidelor pro-europene la alegerile prezidențiale
Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a declarat luni, că ar fi bine să existe un candidat comun la alegerile prezidențiale din partea partidelor proeuropene, care să fie un „om cu autoritate, cu echilibru, de preferinţă o figură nouă în politică”. Antonescu l-a numit pe actualul președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan, drept un posibil de astfel de candidat comun.
”Eu cred că e nevoie, că ar fi bine, să existe un candidat comun al celor patru partide, măcar trei dintre ele, care au constituit bloc pro-occidental. Ar fi nevoie de un om evident cu autoritate, cu echilibru, de preferinţă o figură nouă în marea politică. Eu, personal, cred că Ilie Bolojan, chiar dacă nu-i singurul, ar putea fi o astfel de variantă, dar desigur că decizia aparține în primul rând PNL și după aceea celorlalte partide. Bine ar fi să existe un candidat comun”, a spus Crin Antonescu.
Fostul lider liberal a adăugat că Bolojan este „un nume respectat în întregul partid şi este clar că este omul momentului pentru PNL”.
De asemenea, Antonescu a exclus ideea ca el să fie candidatul comun al partidelor pro-occidentale.
”Eu, personal, am părăsit viața politică de mai bine de un deceniu, eu, personal, nu-mi doresc acest lucru, eu, personal, nu am în agendă acest lucru și nu am primit o astfel de propunere”.
În același timp, Antonescu a spus despre fostul director al SRI, Eduard Hellvig, recent reînscris în PNL că și acesta prezintă mai multe avantaje.
”Are orizont şi cultural şi informaţional, ştie politică externă, are experienţă politică şi cunoaşte mecanisme interne, cunoaşte instituţii. Sigur că este o variantă, am mai vorbit despre ea”, a spus fostul președinte PNL Crin Antonescu, despre Eduard Hellvig.
PSD ar susţine un candidat unic la prezidenţiale, dacă dă premierul, cum îşi negociază ”alianța” partidelor pro-europene, împărţirea funcţiilor.
După toată nebunia creată de anularea alegerilor prezidenţiale, urmează o săptămână de foc pe scena politică. Încep negocierile pentru formarea noului Guvern. Partidele pro-europene vor relua discuţiile, în aceste zile, pentru a forma o majoritate în Parlament. Cât despre noul Guvern, liderii PSD se consideră îndreptăţiţi să dea numele premierului. În noua Coaliţie se discută acum despre împărţirea puterii, dar şi despre un candidat unic la prezidentiale.
Liderii din PSD au fost reuniți luni la ora 13:00, la Vila Lac din Bucureşti, pentru a stabili strategia în ceea ce priveşte negocierile pentru noua coaliţie de guvernare. De asemenea, PNL s-au strâns pe Aleea Modrogran pentru a discuta tot despre planul în legătură cu aceste negocieri. Scenariul care se conturează în această coaliţie pro-europeană, care are scopul de a izola forţele extremiste, ar fi acela de a susţine un candidat unic la alegerile prezidenţiale.
Liderii din PSD, Mihai Tudose spre exemplu, spun că ar fi cazul ca cele patru partide din coaliţia pro-europene să-şi împartă puterea şi să negocieze întreg pachetul de funcţii. PSD s-a arătat deschis să susţină un candidat unic la alegerile prezidenţiale cu condiţia să primească funcţia de prim-ministru. Social-democraţii şi-ar dori să-l propună din nou pe Marcel Ciolacu la şefia Guvernului, dar nu e clar dacă liberalii vor fi de acord cu acest lucru pentru că ei au vehiculat numele lui Ilie Bolojan.
PNL e „încurcat” în aceste negocieri de scorul mic obţinut la alegerile parlamentare. Astăzi, 9 decembrie, era posibilă o întâlnire între Ilie Bolojan şi Elena Lasconi, întâlnire prin care PNL şi USR să-şi coordoneze planurile înainte de negocierile de mâine.
Negocieri de foc pentru noul Guvern al României. PSD vrea premierul şi fără USR în Guvern, PNL nu va propune un potenţial şef de Executiv
PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale încep, săptămâna aceasta, negocierile pentru formarea noului Guvern, în condiţiile în care, după anularea alegerilor prezidenţiale, vor merge în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, aflat încă în mandat, pentru nominalizarea şefului Executivului. Un prim pas a fost făcut în acest sens prin conturarea unei majorităţi pro-europene în noul Legislativ, formaţiunile semnând o rezoluţie.
