În plină criză de securitate, șeful SIE Gabriel Vlase, a zburat la Abu Dhabi, unde a avut loc duminică Marele Premiu de Formula 1, ultimul mare Grand Prix din acest sezon.
Noi informații despre pasiunea șefului SIE pentru cursele de Formula 1 în plină criză generată de posibile interferențe rusești în alegerile prezidențiale din România. Șeful Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase, a zburat la Abu Dhabi unde a avut loc duminică, 8 decembrie, Marele Premiu de Formula 1, ultima cursă din acest sezon. Cursa a fost câștigată de Lando Norris de la echipa McLaren, urmat de Carlos Sainz și Charles Leclerc, ambii de la Ferrari.
În ziua în care continua atacul hibrid asupra României, iar rețele finanțate din Rusia propagau în social media mii de știri false despre faptul că țara noastră intră în război cu Moscova, șeful SIE zbura ca să asiste la Marele Premiu de Formula 1 de la Abu Dhabi.
Avem spioni în Siria? Să sperăm că da, e o țară importantă, dintr-o zonă unde România are tradiția intereselor inteligent jucate. Sunt acești angajați ai SIE în pericol în aceste zile în care dictatura Assad a fost răsturnată? Sigur că spionii noștri din Siria nu sunt în pericol și nici cetățenii români din familii mixte nu sunt în risc, pentru că șeful SIE s-a ocupat personal de asta.
La câteva ore după ce rebelii au intrat în Damasc, Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe, a luat imediat un avion, ca să-și ajute colegii și sursele României, cu toții prinși între ferocitatea regimului muribund și radicalismul revoluției proaspete. Duminică, 8 decembrie, Vlase a zburat țintit în acea direcție.
Duminică, pe când Vlase zbura la Abu Dhabi, în România erau anunțate demonstrații, lucru care nu e treaba SIE. Dar faptul că starea de febrilitate națională e întreținută de rețele finanțate din exterior, asta e și responsabilitatea SIE. Mii de știri au fost aruncate duminică, 8 decembrie, pe social media. Folosind poze trucate, cu tancuri pe străzi, știrile afirmau că România intră în război împotriva Rusiei. Tik Tok era plin de ”știri” despre cum că s-au închis granițele țării și cum, la Constanța, s-au grupat forțele NATO.
În zgomotul motoarelor de la Formula 1, nu se auzeau aceste fake-uri.
Gestul șefului Gabriel Vlase este fereastra prin care vedem felul în care Puterea politico-militară din România înțelege să se implice în salvarea democrației. De la ei trebuie să așteptăm protejarea Constituției, care este bunul nostru comun cel mai de preț?
Gabriel Vlase, însoțit de adjunctul său și de alte două persoane au zburat în septembrie cu avion privat în Azerbaijan pentru a vedea Marele Premiu de Formula 1 de la Baku. SIE deconspiră ofițeri activi și amenință să nu se scrie nimic despre activitatea serviciului invocând secretul misiunii.
Șeful Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase, a zburat pe data de 12 septembrie cu avion privat la Baku, Azerbaijan, împreună cu adjunctul Ioan Octavian Brița pentru a urmări timp de trei zile Marele Premiu de Formula 1 din Azerbaijan, după cum rezultă din documentele de zbor (gendec) și martorilor oculari care i-au văzut pe cei doi la în tribunele de la Baku.
Potrivit documentelor de zbor, împreună cu cei doi șefi SIE au călătorit la Baku încă două persoane, a căror identitate va fi protejată. Nu este primul zbor cu jet privat efectuat de șeful SIE, Gabriel Vlase.
SIE a invocat explicit calitatea de ofițeri activi a unor persoane aflate la bordul avionului pentru a determina să nu se publice informațiile de mai sus, sub amenințarea că ”aducerea la cunoștință publică a oricăror informații legate de activitatea SIE este interzisă” pe motiv că ”poate da naștere unor vulnerabilități cu atragerea de incidente de securitate și prejudicii grave la adresa misiunilor și vieții personalului nostru, aflat în serviciul patriei, ce își desfășoară activitatea în exterior”.
Pe data de 12 septembrie, un avion de tip Learjet 75 operat de Țiriac Air decola la ora 8.49 dimineața cu destinația Baku. La bordul jetului privat se afla șeful SIE, Gabriel Vlase, însoțit de adjunctul său, Ioan Octavian Brița și de alte două persoane.
Marele Premiu de Formula 1 din Baku (Azerbaidjan) a avut loc în perioada 13-15 septembrie. Cursa propriu-zisă s-a desfășurat duminică, 15 septembrie. Pe 13 septembrie și 14 septembrie au avut loc sesiuni de antrenament deschise publicului, și tot sâmbătă, 14 septembrie, au avut loc calificările – și acestea deschise publicului.
Avionul privat a revenit de la Baku pe data de 15 septembrie și a aterizat pe aeroportul Otopeni la ora 15.10, potrivit datelor furnizate de colegii de la boardingpass.
Potrivit surselor din industrie, un astfel de zbor (durata 3, 5 ore) costă între 50 de mii și 70 de mii de euro.
Redăm mai jos integral răspunsul Serviciului de Informații Externe:
”Apreciind activitatea dumneavoastră jurnalistică, avem convingerea că puteți face diferența între senzațional și activitatea de informații externe. Misiunile executate de Serviciul de Informații Externe se efectuează în baza unor criterii foarte bine stabilite și în urma unei analize de risc, iar deplasarea în exterior se asigură cu orice mijloc de transport care răspunde cerințelor de securitate, operativitate, protecție și anonimat.
Totodată, vă facem cunoscut că publicarea unui articol în care să nominalizați ofițeri activi ai Serviciului de Informații Externe încalcă prevederile legale privind protecția informațiilor clasificate, având în vedere că identitatea acestora este clasificată secret de stat (art. 9 din Legea nr. 1/1998; HG nr. 223/2013).
Asigurându-vă că activitatea Serviciului se desfășoară cu respectarea cadrului normativ în vigoare, vă rugăm să aveți în vedere că aducerea la cunoștință publică a oricăror informații legate de activitatea SIE este interzisă potrivit legii (art. 18 alin. (3) din Legea nr. 1/1998), având în vedere faptul că poate da naștere unor vulnerabilități cu atragerea de incidente de securitate și prejudicii grave la adresa misiunilor și vieții personalului nostru, aflat în serviciul patriei, ce își desfășoară activitatea în exterior”.
”Situaţiile în care identitatea unui ofiţer de informaţii externe (operativ) devine cunoscută/publică reprezintă deconspirări, iar consecinţele unor astfel de cazuri sunt fie trecerea persoanei în zona neoperativă (dacă deconspirarea s-a produs în împrejurări ce exclud culpa acesteia), fie aplicarea sancţiunilor corespunzătoare încălcării normelor legale”, se arată pe site-ul SIE.
Potrivit legii care reglementează activitatea SIE, ”Divulgarea, în orice mod, a datelor sau a informaţiilor care fac obiectul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este interzisă şi se pedepseşte conform legii”.
Acest incident de securitate ar trebui analizat de către comisiile de specialitate din Parlament, care controlează activitata serviciilor de informații. Specialiștii familiari cu funcționarea serviciilor secrete exclud posibilitatea ca șeful serviciului însoțit de adjunctul său să fi participat ”la o misiune operativă a serviciului”.
Aceste situații, au mai explicat sursele citate, sunt cu totul excepționale. Comisiile parlamentare de control ar trebui să stabiliească, în cazul de față, dacă șeful SIE a utilizat fondurile operative în interes personal.
Pe de altă parte, avocații consultați de înainte de publicarea articolului arată că legea informațiilor clasificate 182/2002 prevede la art. 24 alin.5 următoarele: ”Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime”.
O cheltuială de minim 50 de mii de euro realizată de conducerea SIE din bani publici aparent în interes personal. Azerbaijan Airline a lansat în luna iunie o cursă comercială pe ruta București – Baku în fiecare luni și joi, însă serviciul a fost scos în luna septembrie.
Guvernul a decis, în luna noiembrie, să suplimenteze bugetul Serviciului de Informații Externe (SIE) cu 3,2 milioane de lei, pentru „plata unor drepturi de natură salarială”. Suplimentarea s-a făcut din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Cine este Gabriel Vlase, șeful SIE
Vlase a fost propulsat în spațiul public de un grup influent de politicieni și oameni de afaceri din Bacău, în special Viorel Hrebenciuc și Corneliu Iacubov, presa centrală dezvăluind că actualul director al SIE este finul celui din urmă.
De-a lungul timpului, Gabriel Vlase a fost subprefect al Județului Bacău, deputat timp de patru mandate, iar, din 2018, ocupă actualul post de la Serviciul de Informații Externe.
Declarația de avere semnată de Gabriel Vlase la mijlocul lunii iunie indică faptul că noua soție, Ștefania Georgiana, este unică deținătoare a unui teren de 88,28 metri pătrați și a unei vile de 180 de metri pătrați, în Voluntari, ambele dobândite în acest an.
Tot în 2023, ea a moștenit o cincime dintr-un teren agricol de 801 metri pătrați situat în comuna băcăuană Săucești. Femeia mai deține un autoturism Toyota fabricat în 2019 și bijuterii în valoare de 6.000 de euro.
Soții Vlase au aproape 335.000 de lei și 184.561 euro în conturi deschise între 2005 și 2021. Documentul o menționează doar pe Ștefania Georgiana drept destinatar al cadourilor de nuntă: 150.000 de euro și 160.000 de lei.
La capitolul datorii sunt trecute sumele de 45.000 de euro către Constantin Vlase (frate) și 25.000 de euro către Liviu Claudiu Doroș, ultimul, asociat al actualului șef SIE într-o firmă și director general al Evergent Investments, fosta SIF Moldova.
SIE se numără printre instituțiile care au furnizat CSAT informații despre alegerile prezidențiale. Informațiile desecretizate de SIE și făcute publice de Administrația Prezidențială au fost considerate de experți ca fiind cele mai slabe din setul de documente prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne.
Nu este singurul caz de la vârful statului român care apelează la jeturi private. Klaus Iohannis a zburat frecvent cu avion privat în deplasările externe. Ziariștii de la Recorder au solicitat în repetate rânduri detalii despre costurile acestor deplasări, însă Administrația Prezidențială a refuzat să răspunsă invocând secretizarea acestor informații.
Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, anul trecut, 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 41 de milioane de lei, conform unui răspuns transmis în decembrie 2023.
