Klaus Iohannis a convocat ”de urgență” Consiliul Suprem de Apărare a Țării: ”Posibile riscuri la adresa securității naționale”, posibilă reluare a turului 1 a prezidențialelor.
Klaus Iohannis a convocat CSAT joi, 28 noiembrie, pe tema unor posibile riscuri la adresa securității naționale în contextul alegerilor prezidențiale.
Klaus Iohannis a convocat CSAT după alegerile prezidențiale: ”Riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici”.
Ședință de urgență a CSAT convocată de Klaus Iohannis, după alegerile prezidențiale: ”Posibile riscuri la adresa securității naționale”.
Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
O ședință de urgență a CSAT a fost convocată de Klaus Iohannis după controversele iscate de alegerile prezidențiale. Ce se va discuta la Palatul Cotroceni.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, a transmis Administrația Prezidentialǎ.
Administrația prezidențială a declarat luni la solicitarea Adevărul că președintele Iohannis nu a primit informări cu privire la ingerințe externe în alegerile prezidențiale sau referitor la suspiciuni legate de Călin Georgescu.
”Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, a transmis Administrația Prezidențială, la solicitarea Adevărul.
Călin Georgescu a fost o surpriză pentru mulți români, în contextul în care acesta a obținut cele mai multe voturi (22,94%), fiind câștigătorul primului tur. În finală se va duela cu Elena Lasconi, candidata USR, care a obținut un procent de 19,17% din voturi, potrivit Roaep.
În contextul în care se analizează rolul companiei TikTok în victoria lui Călin Georgescu, de pe prima poziţie, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) afirmă că încă din anul 2023 a recomandat instituţiilor publice interzicerea aplicaţiei TikTok.
De asemenea, DNSC a mai precizat că monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile instituţiei.
La rândul său, Coaliţia Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie, în care se arată că AEP a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM pentru iniţierea unei investigaţii, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfăşurată de candidatul Călin Georgescu.
După alegerile de duminică, 24 noiembrie 2024, când candidatul independent Călin Georgescu a reușit să câștige detașat primul tur al scrutinului, în spațiul public s-a discutat despre posibila implicare a unor actori externi în procesul electoral.
La începutul acestei săptămâni, Palatul Cotroceni anunța că președintele Iohannis nu a primit de la serviciile secrete informații despre suspiciuni legate de promovarea lui Călin Georgescu pe rețelele sociale.
”Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, anunța Administrația Prezidențială.
Călin Bota (PNL), după ce Klaus Iohannis a convocat CSAT: ”SRI și SIE ar fi trebuit să-l informeze pe președintele României, și nu doar pe el, legat de toate aceste evenimente din ultima perioadă” (VIDEO)
Călin Bota, candidat PNL la alegerile parlamentare, a discutat în emisiunea Politica Zilei, moderată de Ioana Constantin, pe B1 TV, subiectul referitor la faptul că președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru o analiză privind „posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
”Trebuie să ne trezim cu toții și să funcționeze și instituțiile statului, chiar și preventiv”
Călin Bota a declarat că Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe ar fi trebuit să-l informeze pe Președintele României cu privire la evenimentele recente.
“În mod cert, CSAT-ul este format din mai multe structuri, însă Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să-l informeze pe președintele României și nu doar pe el, legat de toate aceste evenimente care s-au petrecut în această ultimă perioadă. Sunt de acord cu colegul meu, legat de faptul că nu avem ce să discutăm astăzi despre o decizie a Curții Constituționale, care să schimbe ceea ce s-a întâmplat duminică și nu cred că ar fi în favoarea nimănui. Suntem, astăzi, în acest punct, trebuie să ne trezim cu toții și să funcționeze și instituțiile statului, chiar și preventiv, uneori, și cu respect, până la urmă, față de cetățeni”.
Bota a fost întrebat ce poate însemna suport, dacă reprezintă inclusiv chestiuni care țin de AEP și BEC.
“Eu înțeleg și asta pentru că, din perspectivă electorală, acelea sunt structurile suport din perspectiva IT pentru procesul electoral. TikTok-ul, Google, Youtube și toate celelalte sunt doar instrumente”.
Un parlamentar UE important a cerut marți șefului TikTok să vină în fața Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări despre rolul rețelei în alegerile prezidențiale din România.
Specialiștii atrag atenția asupra activității sub acoperire a mii de conturi false înainte de vot.
Și în România, ANCOM și CNA – instituțiile responsabile cu comunicațiile pe internet, respectiv audiovizuale – cred că TikTok a jucat un rol în alegeri.
Victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminica trecută a suveranistului prorus Călin Georgescu a declanșat unde de șoc cu privire la traiectoria politică a țării în Uniunea Europeană și NATO.
Multe îngrijorări se concentrează pe felul în care o campanie pe TikTok a reușit să scoată din obscuritate un candidat necunoscut. Preferințele electorale pentru candidatul independent Călin Georgescu au crescut de la 2% la 22% în baza unei campanii desfășurate pe TikTok, arată un raport Expert Forum.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a cerut marți Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială împotriva rețelei chineze de socializare TikTok luând ca reper raportul făcut de Expert Forum.
Campania ar fi folosit conturi cu conținut electoral fără marcaje adecvate, cu amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtaguri dedicate care au atras milioane de vizualizări.
Deși TikTok declară că nu permite publicitate politică plătită, analiza arată că platforma a permis promovarea indirectă a mesajelor politice prin influenceri, fără etichetare adecvată și că nu a asigurat transparența necesară pentru identificarea sponsorilor sau a surselor conținutului electoral.
Aceste practici contravin obligațiilor impuse de regulamentul Comisiei Europene privind serviciile digitale și transparența în publicitatea politică (DSA).
CNA spune că nu au fost respectate obligațiile privind evaluarea riscurilor sistemice.
Conform Art. 34 din DSA, platformele online foarte mari (VLOP) trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice care apar din proiectarea, funcționarea serviciilor lor, inclusiv a sistemelor algoritmice și utilizarea serviciilor lor.
În cazul TikTok, algoritmii care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual nu sunt suficient de transparenți, iar utilizatorii și autoritățile nu au acces la informații esențiale despre criteriile utilizate pentru recomandări, spune raportul citat de CNA.
Această lipsă de transparență poate contribui la riscuri semnificative, inclusiv:
1. Distorsionarea dezbaterilor publice, prin promovarea disproporționată a conținutului menit să provoace reacții emoționale puternice;
2. Influențarea procesului electoral, prin amplificarea potențială a conținutului favorabil unui anumit actor politic, fără mecanisme clare de echilibrare.
Această lipsă de transparență împiedică autoritățile de reglementare să evalueze dacă platforma respectă obligațiile impuse de legislația europeană, afectând în același timp încrederea utilizatorilor în procesul democratic.
Acțiunile TikTok au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din România 2024, primul tur, contribuind la:
– crearea unui avantaj nedrept pentru un singur candidat;
– manipularea opiniei publice prin conținut nemarcat;
– exploatarea tinerilor utilizatori, care reprezintă o parte majoritară a publicului TikTok, format din 8,9 milioane de utilizatori.
CNA a cerut Comisiei Europene:
– Să inițieze o investigație oficială asupra conformității TikTok cu prevederile DSA, în special privind transparența algoritmilor și riscurile sistemice;
– Să solicite TikTok să publice o evaluare detaliată a riscurilor democratice legate de activitatea sa în România;
– Să impună măsuri corective și sancțiuni pentru încălcările identificate.
– Să asigure publicarea unui raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România 2024, primul tur.
Doi candidați la alegerile prezidențiale, Cristian Terheş (Partidul Național Conservator Român – PNCR) şi Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), au cerut miercuri Curţii Constituţionale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor.
Terheș spune că USR a continuat propaganda electorală și după încheierea campaniei, ceea ce ar fi favorizat plasarea candidatei sale, Elena Lasconi, pe locul doi, și că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul Elenei Lasconi.
Sebastian-Constantin Popescu a declarat pentru Europa Liberă că rezultatul obținut de Călin Georgescu este consecința unei fraude.
”A avut o amplă campanie de promovare în mediul online, în special pe rețeaua TikTok. Este strigător la cer, sfidează ridicolul și bunul simț să crezi că cu zero lei tu ai 160 de milioane de vizualizări pe singură rețea de socializare și ai reușit să convingi cu zero lei 2,1 milioane de români. Aceste voturi sunt rezultatul unei fraude”.
