Dan Cîmpean, directorul DNSC, îl contrazice pe Ciolacu ș Lasconi intervenind în scandalul ”fermelor de trolli” ale prezidențiabilului Geoană: ”Nu avem așa ceva pe teritoriul României”.
Fabricile, sau fermele de trolli sunt aduse în prim plan în aceste zile ale campaniei prezidențiale. Ce sunt însă ele, cum funcționează și care este scopul lor. Inclusiv NATO are un document cu astfel de explicații mai ales că, prima dată termenul a apărut în 2014 după anexarea Crimeei de către Rusia.
Pe Internet erau mesaje de susținere pentru Putin și de criticare a țărilor care îl condamnau. Ușor, ușor fenomenul a crescut în amploare.
Un document din seria celor educative pe care NATO le publică, un document în care se vorbește pe scurt despre ceea ce înseamnă trollii, care sunt originile fabricilor de trolli, cum funcționează, ce produc, care este diferența între trollii amatori și cei profesioniști, dar și cum pot să fie aceste fabrici combătute. În primul rând, fabrica de trolli este definită ca o entitate care desfășoară activități de propagandă, de dezinformare pe internet. Iar de obicei sunt ascunse sub un nume obișnuit și discret – agenție de publicitate sau centru de cercetare pe internet, și au activitatea concentrată pe sfera politică sau economică, spune Corina Matlinschi.
NATO spune că își ating obiectivele, printre altele, prin știri false și printr-un discurs instigator la ură. Instrumente folosite: vorbim despre profiluri false de social media, site-uri web, postări pe rețelele sociale. Nu doar că fac mesaje și le distribuie, ci și răspund la comentarii, participă la discuții online, simulează dispute, astfel încât să crească impresia de profiluri reale. Cum pot să fie combătuți? Prin eliminarea acestor mesaje și conturi. Doar că munca nu este una ușoară. Spre exemplu, în România se estimeaza că în fiecare zi, trollii din online-ul românesc lasă peste 8 milioane de comentarii și 2 milioane de postări pe o singură platformă socială.
„La acest moment, după ce am făcut verificările tehnice împreună cu echipa noastră, nu avem nicio semnalare, niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de trolli care să execute atacuri cibernetice în România. Noi am făcut niște verificări din exces de precauție, nu am primit încă nicio solicitare oficială în acest sens (referitor la scandalul politic în fruntea căruia se află Mircea Geoană – n.red.). Dar executăm astfel de verificări tehnice de rutină”, a declarat Dan Cîmpean, director DNSC.
”Noi le facem fie în urma unor sesizări pe care le primim de la operatori economici, de la autorități, de la cetățeni, prin Platforma Națională de Semnalare a incidentelor cibernetice, sau pe baza datelor telemetriei pe care o avem, fie din senzori proprii, fie din sudurile de date furnizate de partenerii internaționali cu care lucrăm acum. În spațiul cibernetic nu sunt granițe. Atacurile cibernetice vin din orice locație, inclusiv din țări partenere și aliate. Noi le tratăm agnostic din punct de vedere tehnic, în ceea ce privește locația geografică.
Deci verificăm absolut toate sursele și absolut toate originile unor astfel de incidente. Verificăm, la nivel tehnic, dacă infrastructuri sau date de pe teritoriul României ale unor constituenți, actori români, sunt impactați”, a precizat acesta. „Tehnic vorbind, fabricile de trolli, și trolii în general, nu sunt de competența noastră. Noi ne ocupăm mai mult de ce înseamnă rețelele de boți, deci acele rețele care execută atacuri de tip aero service, rețelele care propagă malware, viruși troieni etc. care ne infectează computerele, care ne fură datele. Ne ocupăm evident, în permanent de acestea.
Dacă conținutul generat de o infrastructură tehnică este de natură să nu fie legat de software, nu este un cod, nu este un virus, nu este un malware, e simplu, nu este domeniul nostru. Depinde foarte mult de natura informației. Vorbesc ca persoană pur tehnică, acum, fără a avea detalii concrete, să avem măcar un capăt de ață, o adresă de IP, un nume de domeniu sau o indicație cât de vagă legată de ceea ce se crede că ar cauza problema respectivă, noi nu putem să lansăm o indicație tehnică. E ca și cum am suna ambulanța, dar fără să spunem nimic despre pacient și la ce adresă poștală se află”, a adăugat directorul DNSC.
