Independentul Mircea Geoană, după o îndelungă așteptare, își anunță candidatura la Președinția României: ”Voi fi preşedintele oamenilor şi nu al partidelor”.
Mircea Geoană și-a anunțat miercuri candidatura la Președinție, printr-un clip postat pe rețelele sociale.
”Să ne ridicăm mânecile și să construim o țară mai bună. Voi fi preşedintele oamenilor şi nu al partidelor.” spune el în mesaj.
Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent.
Mircea Geoană și-a anunțat miercuri, în mod oficial, candidatura la alegerile prezidențiale 2024, în calitate de candidat independent. Anunțul vine a doua zi după ce și-a terminat mandatul de secretar general adjunct la NATO.
”Candidez la președinție pentru că știu că avem nevoie de o schimbare adevărată! Puteam să vă promit o țară perfectă.
Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar știm cu toții că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecți. Eu nu sunt perfect. Dar știți ce putem face? Putem să muncim. Să ne ridicăm mânecile și să construim o țară mai bună.
România nu are nevoie de perfecțiune; are nevoie de lideri care să asculte, să înțeleagă și să acționeze cu profesionalism. Haideți să renaștem împreună!”, a transmis Mircea Geoană.
„Puteam să vă propun o ţară perfectă. Să mă prezint drept politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar ştim că nu asta este realitatea. Nu suntem perfecţi. Eu nu sunt perfect.
Ţara noastră nu este perfectă. Dar ştiţi ce putem face? Putem să muncim. Să ne suflecăm mânecile şi să construim împreună o ţară în care fiecare voce contează şi fiecare vot se vede. Candidez la Preşedinţia României pentru că ştiu că avem nevoie de o schimbare adevărată”, a spus acesta, într-un mesaj video publicat pe pagina sa oficială de Facebook.
Sloganul lui Mircea Geoană, prezentat la finalul clipului, este „Independent. Viziune. Respect”. El apreciază că demersul său nu va fi uşor şi spune că nu va fi un preşedinte al partidelor.
„Nu vă promit miracole, dar vă promit ceva real: voi fi aici pentru fiecare dintre voi, voi fi un preşedinte pentru toţi, pentru tineri şi pentru pensionari, pentru cei de acasă şi pentru cei din diaspora, voi fi un preşedinte pentru toţi românii, indiferent de etnie sau religie.
Marți seara, Mircea Geoană a făcut o postare pe Facebook cu mesajul ”2024, anul independenților” și o fotografie cu el pe niște platouri de filmare, cel mai probabil pentru videoclipul electoral pe care îl pregătea pentru anunțul oficial. De altfel, acesta a declarat în repetate rânduri că, din punctul său de vedere, ”va fi anul independenților” și este ”convins că lumea așteaptă o schimbare”.
Alegerile prezidenţiale sunt programate pe 24 noiembrie şi 8 decembrie.
Adrian Năstase: ”Pentru Mircea Geoană, șansa de a intra în turul 2 este să-l atace pe Ciucă”
Fostul premier al României, Adrian Năstase, a analizat, principalele momente politice dinaintea startului oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale 2024.
”Deocamdată, partidele și candidații lor sau candidații independenți și calibrează mesajele, testează diverse modalități de de comunicare. Se prefigurează oarecum temele de campanie și aș sublinia aici o anumită axă stabilitate versus schimbare. Deși sigur că PNL-ul dorește și stabilitate, dar după, și schimbare, eventual mai devreme. Dar este și va rămâne o temă pentru campanie. Apoi cred că tema competenței școlare, universitare ș.a.m.d. Apoi o altă temă: rațional versus emoțional.
Pe de altă parte, cred că este important să ne gândim la faptul că va exista și o temă legată de politica externă și din acest punct de vedere cred că proiectul european va fi atacat de unii, pe ideea că, practic, încrederea în acest proiect s-a diminuat destul de mult și de aici, sigur, toate chestiunile legate de nevoia de restructurare, ieșirea la limită din Uniunea Europeană ș.a.m.d.
”Președintele României trebuie să fie un fel de îmblânzitor de criză”
”Eu aș fi spus că președintele României trebuie să fie un fel de îmblânzitor de criză. Da, trebuie să fie cel care, de fapt, este capabil să desfacă crizele și să reușească să limiteze unele dintre daunele generate de el. Pentru că, până la urmă, ceea ce vedem și în cartea lui Ciucă și în cartea lui Geoană, președinții, se prezintă, mai mult în cartea lui Geoană, ca un fel de președinți-premieri pe modelul american. Ori noi avem o clară distribuire de roluri între președinte și premier.
Noi nu prea discutăm cine va fi premierul. (…) Premierul este cel care în mod normal ar trebui să ne prezinte o linie de acțiune guvernamentală. Ori aici avem până la urmă în campanie pe cei care doresc să ignore premierul, pe președintele candidat cu președintele care vrea să-l ignore ș.a.m.d.”, a mai declarat Adrian Năstase.
Adrian Năstase: Eu nu înțeleg de ce Mircea Geoană îl atacă mai curând pe Ciolacu
”Este regretabil că Mircea Geoană își consumă energia pentru o formulă care va fi greu să îl ducă undeva. Și, până la urmă, eu nu înțeleg de ce-l atacă mai curând pe Ciolacu, când Ciolacu are principala șansă de a intra în tur doi. Pentru el (n.r. Geoană), șansa de a intra în turul doi este să-l atace mai curând pe Ciucă.
Dar, sigur, el se gândește la turul al 2-lea, ventual, după ce intră eventual în turul doi și faptul că atunci ar avea mai curând voturile anti-PSD.
Eu cred că că discuțiile vor fi foarte clare între PSD și PNL, care au știut să asigure un anumit, o anumită evoluție într-o perioadă de crize maxime în Europa și în România și ar fi, după părerea mea, un dezastru pentru toată lumea să se ajungă la o schimbare pe formule de aventură.”, susține Adrian Năstase.
Cele mai importante repere din cariera lui Mircea Geoană: cel mai tânăr ambasador în SUA, ministru de Externe, cinci ani la şefia PSD, exclus de două ori din partid, învins de Traian Băsescu la Primărie şi Preşedinţie, adjunct al NATO.
Înainte de Revoluţie, Mircea Geoană a fost inginer la Energomontaj. ”Pare neverosimil acum, dar aşa am fost: cu cizme, vorbind mai urât acasă”, rememorează Geoană. Imediat după căderea comunismului, a lăsat cizmele de inginer pentru costumul de diplomat: a intrat în Ministerul de Externe, unde a devenit referent pentru relaţia cu Franţa. Apoi a devenit cel mai tânăr ambasador al României în SUA şi ministru de Externe în Guvernul Năstase.
În 2005, Mircea Geoană a câştigat şefia PSD învingându-l chiar pe fondatorul partidului, Ion Iliescu. ”A fost bătaie la fundul gol, cum spune românul”, a rezumat Geoană competiţia cu fostul preşedinte. A condus PSD timp de cinci ani, dar a sfârşit exclus de două ori din partid. Pe plan intern, cariera sa politică a fost marcată de două mari înfrângeri suferite în faţa lui Traian Băsescu. În 2004, a pierdut competiţia pentru Primăria Capitalei, iar în 2009 a fost învins în cursa pentru Palatul Cotroceni după o vizită nocturnă la Sorin Ovidiu Vântu. În 2019, Mircea Geoană a devenit secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă funcţie ocupată de un român la nivel internaţional. Miercuri, şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale, din postura de independent.
”Am avut şi viaţă de şantier, dar mi-a plăcut!”. Mircea Geoană a absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică din cadrul Politehnicii Bucureşti.
În perioada 1983-1990, a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti.
„Pare neverosimil acum, dar aşa am fost: cu cizme, vorbind mai urât acasă. Nevastă-mea spunea: ”Avem musafiri, nu mai înjura!”. Am avut şi viaţă de şantier, dar mi-a plăcut!”, a rememorat, peste ani, Mircea Geoană.
”Când am ajuns eu acolo, diplomaţii români din New York, de la misiunea diplomatică de la ONU, nu aveau voie să meargă mai mult de 40 mile în jurul New Yorkului, ca pe vremea comuniştilor. Eram la minus infinit”.
Imediat după Revoluţie, a îmbrăcat costumul de diplomat.
”Eu mi-am dorit foarte mult să călătoresc şi sistemul ăla nu-ţi dădea voie. De asta, în martie 1990, când a apărut primul concurs la Externe, m-am dus ca înecatul, ca să recuperez timpul pierdut. Voiam să merg în Franţa, Italia, SUA”, a explicat Geoană.
Devine referent pentru relaţia cu Franţa, apoi director pentru Afaceri Europene şi purtător de cuvânt al MAE.
În 1996, preşedintele Ion Iliescu îl trimite pe Mircea Geoană ambasador în SUA. La 37 de ani, Geoană devine cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic.
”Eu, când am plecat acolo, România nu era nicăieri. Eram după mineriade, nu aveam o relaţie…Când am ajuns eu acolo, diplomaţii români din New York, de la misiunea diplomatică de la ONU, nu aveau voie să meargă mai mult de 40 mile în jurul New Yorkului, ca pe vremea comuniştilor. Eram la minus infinit”, a povestit Mircea Geoană într-un podcast.
Lider ţărănist: ”Pe vremea când eram la putere, Mircea Geoană era mare simpatizant ţărănist. Îmi aduc aminte că, în 1996, în noaptea când am câştigat alegerile, m-a sunat din SUA şi mi-a zis, fericit nevoie mare, ”Domnul preşedinte, uraa, i-am învins!”. Se referea la pedeserişti”.
La finalul anului 1996, Ion Iliescu pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Emil Constantinescu, iar Mircea Geoană îi trimite noului preşedinte o scrisoare de felicitare.
”Era un fel de elogiu la adresa mea”, a dezvăluit, peste ani, Emil Constantinescu, într-un interviu la Realitatea TV. Emil Constantinescu a refuzat să publice scrisoarea.
”În acest tip de politică joasă eu nu intru”, motiva fostul preşedinte.
Pe lângă Emil Constantinescu, Mircea Geoană contacta şi alţi lideri ai noii puteri de la Bucureşti.
”Pe vremea când eram la putere, Mircea Geoană era mare simpatizant ţărănist. Îmi aduc aminte că, în 1996, în noaptea când am câştigat alegerile, m-a sunat din SUA şi mi-a zis, fericit nevoie mare, ”Domnul preşedinte, uraa, i-am învins!”. Se referea la pedeserişti”, a povestit Ion Diaconescu, fost lider PNŢCD.
Aşadar, numit în funcţie de Ion Iliescu, Mircea Geoană reuşeşte să rămână ambasador în SUA şi în mandatul lui Emil Constantinescu.
„Mircea Geoană s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor, când s-a dus prin ţară şi a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”, explica Ion Iliescu în faţa presei.
În anul 2000, Ion Iliescu se întoarce la Palatul Cotroceni, iar Mircea Geoană devine ministru de Externe în Guvernul Năstase.
În 2001, Mircea Geoană se înregimentează politic în PSD. La alegerile locale din primăvara anului 2004, social-democraţii îl aruncă pe Mircea Geoană în cursa pentru Primăria Capitalei, însă Traian Băsescu, primarul în funcţie, câştigă din primul tur. Câteva luni mai târziu, PSD prezintă tandemul pentru alegerile prezidenţiale: Adrian Năstase – candidat pentru Cotroceni, Mircea Geoană- viitor prim-ministru. Însă Adrian Năstase pierde alegerile în faţa lui Traian Băsescu, iar PSD trece în opoziţie.
Ion Iliescu, întors în PSD, îl găseşte pe Mircea Geoană vinovat pentru eşec. În acel context, fostul preşedinte îi atribuie lui Geoană o etichetă care va dăinui în timp: ”prostănac”. „Mircea Geoană s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor, când s-a dus prin ţară şi a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”, explica Ion Iliescu în faţa presei. Concret, Iliescu susţinea că afirmaţiile lui Geoană au dus la pierderea unui număr important de voturi pentru PSD în Transilvania, voturi care s-au dus la Traian Băsescu.
”Eu am avut curajul în 2005, şi nu regret nici o secundă, cred că am făcut un mare bine partidului nostru, să-l înfrunt pe Ion Iliescu la un congres al partidului”
Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, Ion Iliescu şi Mircea Geoană s-au înfruntat direct pentru şefia partidului. Deşi Iliescu pleca din postura de favorit, Mircea Geoană a reuşit să-l învingă pe fondatorul partidului.
”Eu am avut curajul în 2005, şi nu regret nici o secundă, cred că am făcut un mare bine partidului nostru, să-l înfrunt pe Ion Iliescu la un congres al partidului. Şi am câştigat zdrobitor acel congres. A fost bătaie la fundul gol, cum spune românul”, rezuma Mircea Geoană confruntarea cu Ion Iliescu.
Alegerile prezidenţiale din 2009. Scandalul vizitei la Sorin Ovidiu Vântu
După alegerile parlamentare din decembrie 2008, PSD bate palma cu Traian Băsescu şi intră la guvernare cu PDL. La împărţirea funcţiilor, Mircea Geoană devine preşedinte al Senatului. Însă coaliţia dintre PSD şi PDL rezistă doar câteva luni. În octombrie 2009, cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, PSD iese de la guvernare. În competiţia pentru Cotroceni, Mircea Geoană şi Traian Băsescu se califică în finala prezidenţială, unde candidatul PSD primeşte sprijinul PNL, partid condus la acea vreme de Crin Antonescu.
A urmat celebra dezbatere electorală, în care Traian Băsescu l-a întrebat pe Mircea Geoană: ”Aţi fost azi-noapte la Vântu?”. Sorin Ovidu Vântu, patronul trustului Realitatea TV la acea vreme, era în conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu. Mircea Geoană a admis că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu. În seara finalei prezidenţiale, la ora închiderii urnelor, Mircea Geoană s-a declarat câştigător. ”Mihaela, dragostea mea, mulţumesc!”, a spus, emoţionat, Geoană. Până dimineaţă, Traian Băsescu a întors rezultatul votului şi a câştigat al doilea mandat de preşedinte al României. ”Vreau să lămuresc un lucru. Eu l-am bătut pe Mircea Geoană de două ori.
O dată la primăria Capitalei, din primul tur, în 2004, dacă vă aduceţi aminte. Şi o dată la alegerile prezidenţiale”, se mândrea Traian Băsescu la câţiva ani distanţă. După prezidenţiale, Traian Băsescu a format o nouă majoritate parlamentară cu PDL, UDMR şi UNPR, iar PSD a trecut în opoziţie. Nu şi Mircea Geoană, care a rămas preşedinte al Senatului.
Disputa cu Victor Ponta şi prima excludere din PSD: ”Din păcate, acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu si Năstase nu are vreo şansă de reformare”. ”Adio, tovarăşi! Pe curând, prieteni!”
După alegerile prezidenţiale, PSD, în mod tradiţional, şi-a ”detronat” liderul. La Congresul din februarie 2010, Victor Ponta l-a învins pe Mircea Geoană în competiţia pentru şefia partidului.
”Victore, să-ţi meargă bine!”, i-a transmis Mircea Geoană, care părăsea fotoliul de lider al PSD după aproape cinci ani de „domnie”. În ciuda înfrângerii interne, Mircea Geoană a rămas în continuare preşedinte al Senatului. Până în noiembrie 2011, când şeful său de partid, Victor Ponta, l-a pus să aleagă: fie demisionează din fruntea Senatului, fie îl dă afară din partid. Geoană a refuzat să plece de bună-voie din funcţia de preşedinte al Senatului, prin urmare a fost exclus din PSD.
”Din păcate, acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu si Năstase nu are vreo şansă de reformare. Au pus în fruntea partidului o marionetă cu apucături tiranice şi o lipsă teribilă de caracter, cu un ton suburban”, îl caracteriza Mircea Geoană pe Victor Ponta. Disputa dintre cei doi luase amploare după ce Mircea Geoană şi-a exprimat intenţia de a candida din nou la alegerile prezidenţiale. „Adio, tovarăşi! Pe curând, prieteni!”, a spus Geoană la excluderea din PSD.
În primăvara anului 2012, senatorul Mircea Geoană, din postura de independent, a lansat o platformă civică numită „România noastră”, cu scopul de „a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată”. Proiectul a rezistat câteva luni. În toamnă, Mircea Geoană s-a întors în PSD şi a obţinut un nou mandat de senator în circumscripţia din Dăbuleni, Dolj.
A doua excludere din PSD şi formaţiunea politică fondată împreună cu Marian Vanghelie
În noiembrie 2014, Mircea Geoană a fost exclus a doua oară din PSD. Motivul? Victor Ponta pierduse alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis, iar Geoană fusese acuzat că a uneltit preluarea PSD alături de Marian Vanghelie. „Nu mi s-a reproşat absolut nimic, deci motivele sunt pe măsura reproşurilor”, a spus Mircea Geoană după a doua excludere. Dat afară la pachet cu Mircea Geoană, Marian Vanghelie declara: ”Îmi iau un timp de reflexie (sîc!)”. Ulterior, Geoană şI Vanghelie au fondat o nouă formaţiune politică: Partidul Social Românesc (PSRo). Partidul a rămas la faza de proiect.
Mircea Geoană şi Marian Vanghelie n-au împărţit doar timpul politic
În 2008, fostul primar al Sectorului 5 i-a făcut cadou trei ceasuri de lux lui Mircea Geoană cu ocazia aniversării a 60 de ani. În 2015, procurorii au pus sechestru pe cele trei ceasuri, motivând că ar fi fost cumpărate din banii pe care Marian Vanghelie i-ar fi încasat ca mită. Fiecare ceas valora 34.000 de euro, potrivit procurorilor. De altfel, Vanghelie a fost condamnat în dosarul respectiv la o pedeapsă de 11 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru corupţie. Sentinţa nu e definitivă. În 2021, odată cu condamnarea lui Vanghelie, instanţa a decis ca Mircea Geoană să primească ceasurile înapoi. Însă, un an mai târziu, când dosarul de corupţie a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti pentru sentinţa finală, judecătorii au pus din nou sechestru pe obiectele de lux.
Dosarul încă nu a fost soluţionat. Mircea Geoană a recunoscut cadoul primit de la Vanghelie, dar spune că nu ştia valoarea ceasurilor.
”Am aflat şi eu cu surprindere. N-aveam de unde să ştiu ce e înăuntru. Ca dovadă că sunt neatinse le-am adus înapoi. Am aflat şi eu apoi de valoarea lor”, spunea Geoană la acea vreme.
Numirea în a doua poziţie din conducerea NATO: „Eu am câştigat poziţia de la NATO pe nume propriu, pe persoană fizică pentru că sunt foarte bun la ceea ce fac”
Din decembrie 2016, după terminarea mandatului de senator, Mircea Geoană nu a mai fost în prim-planul vieţii politice.
Până în octombrie 2019, când a fost numit în funcţia de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă funcţie ocupată de un român pe plan internaţional.
”Eu am câştigat poziţia de la NATO pe nume propriu, pe persoană fizică pentru că sunt foarte bun la ceea ce fac şi pentru că lumea mă apreciează, că nu-ţi dă job-ul de pomană”, a susţinut Mircea Geoană.
Fostul premier PSD din 2019, Viorica Dăncilă, l-a contrazis. ”Eu am semnat pentru numirea domnului Geoană, pentru că în acel moment, dacă nu îl nominalizam pe domnul Geoană – şi l-am nominalizat că ştiu că este un profesionist – România putea să piardă postul”, a motivat Dăncilă.
Mircea Geoană a ocupat a doua funcţie în ierarhia NATO timp de cinci ani, jumătate din perioadă fiind suprapusă cu războiul din Ucraina.
În ultimele luni, Mircea Geoană a făcut turul României pentru a-şi lansa cartea ”Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”.
Deşi a fost întrebat în repetate rânduri dacă îşi pregăteşte candidatura la alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană a refuzat să vorbească despre planurile sale politice. La finalul lunii iunie, mişcarea ”România Renaşte”, un ONG apropiat de Mircea Geoană, a anunţat că sprijină candidatura adjunctului NATO la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Mircea Geoană a demisionat din fruntea NATO săptămâna trecută. Luni, în ultima zi de mandat, a fost decorat de liderul organizaţiei, Jens Stoltenberg într-o ceremonie la care au participat şi membrii familiei.
”Ce nu-mi place la Mircea Geoană este ipocrizia.Toată campania pe care ţi-ai făcut-o, ţi-ai făcut-o cu sigla NATO. Şi acum vii şi spui: dom-le, ştiţi, eu sunt independent”, a comentat liderul PSD Marcel Cioalcu intrarea lui Mircea Geoană în cursa pentru Cotroceni.
”Candidez la preşedinţie pentru că ştiu că avem nevoie de o schimbare adevărată!”
Miercuri, a doua zi de la încheierea mandatului la NATO, Mircea Geoană şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din postura de independent.
”Candidez la preşedinţie pentru că ştiu că avem nevoie de o schimbare adevărată! Puteam să vă promit o ţară perfectă. Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar ştim cu toţii că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecţi. Eu nu sunt perfect. Dar ştiţi ce putem face? Putem să muncim. Să ne ridicăm mânecile şi să construim o ţară mai bună”, a scris Geoană pe Facebook.
