După întâlnirea cu Ursula von der Leyen, Marcel Ciolacu anunță un ”acord pe 7 ani cu Comisia Europeană” pentru reducerea deficitului bugetar.
Marcel Ciolacu a anunțat, joi, după discuțiile cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles, că Guvernul României va propune Comisiei Europene un acord pe 7 ani pentru investiții și reducerea deficitului bugetar.
”Am avut astăzi o discuție extrem de constructivă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care am abordat atât prioritățile viitoarei Comisii Europene, cât și așteptările României din partea Uniunii Europene, stadiul implementării PNRR și nominalizarea comisarului european din partea României.
Mă bucură faptul că președinta aleasă a Comisiei Europene a înțeles eforturile făcute de România pentru a se dezvolta și ținta ambițioasă pe care o avem pentru investiții în acest an – 120 de miliarde de lei. Am concluzionat că țara noastră trebuie să profite de contextul actual și de oportunitățile de finanțare europene pentru a se dezvolta și crește nivelul de trai al românilor. În acest sens, vom propune Executivului european un acord pe 7 ani prin care putem să ne dezvoltăm economic prin investiții, dar și să reducem deficitul bugetar al României”, a anunțat premierul înainte de conferința de presă anunțată a avea loc în capitala UE.
România se află în procedură de deficit excesiv, ceea ce înseamnăî existența unui risc de blocare a fondurilor europene dacă nu se revine sub un deficit de 3%.
Procedura a fost suspendată în perioada pandemiei însă acum Guvernul trebuie să negocieze cu Comisia Europeană pentru a găsi o formulă de reducere a deficitului eșalonat pe 7 ani.
Marcel Ciolacu a plecat miercuri la Bruxelles, împreună cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
În afară de subiectul deficitului excesiv, premierul României a discutat cu Ursula von der Leyen și despre propunerea României pentru postul de Comisar European.
Premierul Marcel Ciolacu, a discutat, joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Potrivit unor surse guvernamentale, în cadrul discuției, Ciolacu îl va propune președintei Comisiei pe Victor Negrescu pentru funcția de comisar european din partea României. ”Este agreat și de ea”.
Încă nu este clar, însă, ce portofoliu va ocupa Victor Negrescu. Premierul îi va cere Ursulei von der Leyen un portofoliu cu o componentă economică, ținând cont că Negrescu este și raportor din partea UE pentru bugetul UE. Potrivit surselor citate, nu va fi decis astăzi portofoliul pe care îl primește România.
Premierul român, Marcel Ciolacu, a anunțat miercuri că va efectua o vizită de lucru la Bruxelles, în zilele de 21 şi 22 august, unde se întâlnește, printre alţii, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre temele de discuţii urmând să se regăsească stadiul implementării PNRR şi portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană.
Care este procedura desemnării comisarilor europeni
Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, pe 18 iulie 2024. În context, preşedinta nou aleasă a anunţat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte fiecare câte doi candidaţi – o femeie şi un bărbat – pentru posturile de comisari europeni. O excepţie de la această regulă se va face în cazul în care un stat va dori să îşi menţină comisarul în funcţie. Per total însă, va trebui să se tindă spre paritatea de gen în cadrul viitoarei Comisii, a spus Ursula von den Leyen, conform relatării APA din 18 iulie 2024.
Tot atunci, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024.
Premierul român, Marcel Ciolacu, a precizat, la 17 iulie 2024, că România nu va propune o femeie pentru funcţia de comisar european, ci un bărbat. „După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. Vă repet, de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn”, a declarat Marcel Ciolacu, fiind întrebat dacă pentru funcţia de comisar european care va reveni României va avea două propuneri, pentru egalitatea de şanse, respectiv „o femeie şi un bărbat”.
Nominalizarea şi audierile comisarilor la nivelul României
Potrivit Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, atributul nominalizării propunerii de comisar european aparţine Guvernului. Parlamentul României va fi, astfel, informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului român vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene (art. 19 din Legea nr. 373/2013).
Nominalizarea şi audierile comisarilor la nivelul Uniunii
Fiecare dintre cei 28 de comisari – câte unul din fiecare stat membru – primeşte responsabilitatea unui domeniu politic specific din partea preşedintelui Comisiei. Comisia ca întreg trebuie să primească aprobarea PE.
Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029).
Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice.
Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE)
Învestitura comisarilor la nivelul Uniunii
După audieri şi publicarea de către comisiile de specialitate a tuturor scrisorilor de evaluare privind comisarii, preşedintele Comisiei îşi prezintă echipa şi priorităţile politice în cadrul unei şedinţe plenare a PE. După o dezbatere, deputaţii europeni decid, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă susţin sau nu noul colegiu de comisari pentru un mandat de 5 ani, se mai arată în Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
După ce au primit aprobarea Parlamentului, preşedintele şi comisarii sunt numiţi în mod oficial de Consiliul UE.
Ce comisari europeni a mai avut România
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2017 şi a organizat pentru primele alegeri europarlamentare în 27 noiembrie 2007. Până în prezent, România a avut patru comisari europeni: Leonard Orban – Multilingvism (2007-2010); Dacian Cioloş – Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2010-2014); Corina Creţu – Politică Regională (2014-2019); Adina Vălean – Transporturi (2019-2024).
Premierul Marcel Ciolacu, a anunțat joi la Bruxelles că a mers la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen cu numele europarlamentarului PSD Victor Negrescu ca posibilă propunere de comisar european. El a spus că lunea viitoare va formaliza propunerea după discuții cu PNL și cu președintele Klaus Iohannis și că și-ar dori un portofoliu economic. Ciolacu a adăugat că a existat și o discuție despre portofoliul Extindere, dar a spus că acesta e ”un portofoliu mai politic, iar eu îmi doresc un portofoliu în zona economică”.
20 de state membre UE au propus candidați pentru noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, iar pentru cele șapte țări rămase – printre care și România – se apropie termenul limită. Statele membre trebuie să depună candidaturile până la sfârșitul lunii august, potrivit Politico.
Premierul Marcel Ciolacu este joi la Bruxelles unde discută cu Ursula von der Leyen despre portofoliul care va reveni României și despre numele potențialului candidat. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu e preferat în partid, dar PNL a cerut o decizie în coaliție pe această temă.
Iată candidații propuși până acum de statele membre:
Austria: Magnus Brunner
Funcția actuală: Ministrul de finanțe
Belgia: Necunoscut
Bulgaria: Necunoscut
Croația: Dubravka Šuica
Funcția actuală: Comisar european pentru democrație și demografie
Cipru: Costas Kadis
Funcția actuală: Decan interimar al Facultății de Științe ale Sănătății din cadrul Universității Frederick din Cipru (anterior a fost ministru al sănătății, educației și culturii, precum și al agriculturii și mediului din Cipru)
Cehia: Jozef Síkela
Funcție actuală: Ministru al industriei și comerțului
Danemarca: Necunoscut
Estonia: Kaja Kallas
Funcția actuală: A demisionat din funcția de prim-ministru al Estoniei în iulie, după ce a fost aleasă de liderii UE drept următorul șef al politicii externe a blocului
Finlanda: Henna Virkkunen
Funcția actuală: Membru al Parlamentului European
Franța: Thierry Breton
Funcția actuală: Comisar european pentru piața internă și servicii
Germania: Ursula von der Leyen
Funcția actuală: Președintele Comisiei Europene
Grecia: Apostolos Tzitzikostas
Funcția actuală: Guvernator al Macedoniei Centrale
Ungaria: Olivér Várhelyi
Funcția actuală: Comisar european pentru vecinătate și extindere
Irlanda: Michael McGrath
Funcția actuală: Ministrul irlandez al finanțelor
Italia: Necunoscut
Letonia: Valdis Dombrovskis
Funcția actuală: Vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru oameni/comisar european pentru comerț
Lituania: Andrius Kubilius
Funcția actuală: Membru al Parlamentului European
Luxemburg: Necunoscut
Malta: Glenn Micallef
Funcția actuală: A demisionat din funcția de șef de cabinet al premierului maltez Robert Abela în iunie
Olanda: Wopke Hoekstra
Funcția actuală: Comisar european pentru combaterea schimbărilor climatice
Polonia: Piotr Serafin
Funcția actuală: Ambasadorul Poloniei la UE
Portugalia: Necunoscut
România: Necunoscut
Slovacia: Maroš Šefčovič
Funcția actuală: Vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru „European Green Deal”/Vicepreședinte al Comisiei pentru relații interinstituționale
Slovenia: Tomaž Vesel
Funcția actuală: Avocat, fost președinte al Curții de Conturi slovene
Spania. Teresa Ribera
Funcția actuală: Viceprim-ministru al Spaniei și ministru pentru tranziție ecologică
Suedia: Jessika Roswall
Funcția actuală: Ministrul suedez pentru afaceri europene
