Alegeri în Franța, prezență uriașă la urne, Macron așteaptă rezultatele la Élysée, câștigă sau nu câștigă ”Extrema Dreaptă” puterea în Hexagon.
Alegeri Franţa. Extrema dreaptă, pe cale să preia puterea. Prezenţă uriaşă la vot în al doilea tur, cea mai ridicată din 1981.
Francezii își aleg duminică parlamentarii, în turul 2 al scrutinului cu miză istorică: Vor aduce extrema dreapta la putere în Europa, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial? Alegerile sunt organizate în 501 circumscripții din cele 577 ale Adunării Naționale, cu 76 de deputați aleși din turul 1. Prezența la vot este estimată ca fiind cea mai mare din 1997, de 67,1%.
Alegeri Franţa. La o săptămână după câştigul partidului de extremă dreapta, francezii merg astăzi din nou la vot. „Adunarea Naţională” a reuşit să obţină 33 la sută din voturi, în timp ce alianţa preşedintelui Macron a reuşit să ajungă doar pe locul trei. Rezultatul a provocat furie în ţară, iar partidele de centru şi stânga şi-au retras candidaţi pentru a împiedica victoria extremiştilor.
Franța votează duminică într-una dintre cele mai importante alegeri din ultimii ani, extrema dreaptă sperând la o victorie istorică, dar rezultatul cel mai probabil fiind un blocaj politic, potrivit BBC. Președinția lui Emmanuel Macron din Franța s-ar putea schimba dramatic în funcție de rezultatul votului atent monitorizat de duminică, care are potențialul de a aduce un partid de extremă dreapta mult mai aproape de putere decât a fost cazul în ultimele decenii.
O estimare Elabe pentru BFMTV-La Tribune proiectează duminică o participare la ora 20.00 de 67,10%. O ușoară creștere față de cele 66,70% înregistrate săptămâna trecută.
Emmanuel Macron a organizat o reuniune la Élysée, la ora 18:30, pentru a urmări rezultatele alegerilor, în prezența liderilor majorității, inclusiv a prim-ministrului Gabriel Attal.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat duminică, în turul doi al alegerilor legislative anticipate, la Touquet, însoţit de Prima Doamnă, Brigitte Macron.
După ce a sosit la secția de votare, șeful statului s-a dus să-i salute pe cei prezenți la fața locului, aşa cum obişnuieşte, apoi a stat să facă fotografii.
Liderul va merge apoi la la Paris și la Élysée în jurul orei 18.00 pentru a urmări seara alegerilor.
Surse din anturajul președintelui au declarat pentru AFP că „nimic nu a fost decis” în acest moment, „totul va depinde de rezultate”.
Președintele francez a fost absent în campania electorală, după ce i s-a cerut chiar din parta aliaților să stea departe de campanie.
Unii lideri politici francezi au votat deja în al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care se desfăşoară duminică.
Prim-ministrul Gabriel Attal a fost primul care a votat, la ora locală 10:00 (8:00 GMT) în Vanves (departamentul Hauts-de-Seine), unde speră să-şi reînnoiască mandatul.
Și fostul preşedinte socialist Francois Hollande (2012-2017), a votat la ora locală 11:22 la Tulle, în departamentul Correze (centru), unde candidează după ce a revenit în politică activă pentru aceste alegeri.
Eric Ciotti, preşedintele partidului conservator Republicanii (LR), a votat deja în Nisa ( sud-est).
Fostul premier Elisabeth Borne a votat la Vire (Normandia, nord-vest) la scurt timp după ora 11:00, unde este candidată pentru reînnoirea mandatului.
Şi lidera extremei dreapte Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Naţională (RN), este favorit la câştigarea acestor alegeri, urma să voteze în fieful ei electoral din Henin-Beaumont (nord).
Ambasadorul francez în Ucraina Gaël Veyssiere a votat duminică la Kiev în turul doi al alegerilor legislative anticipate. El îşi exprimă pe X ”marea satisfacţie de a-şi putea face datoria, mulţumită mobilizării agenţilor ambasadei şi unor voluntari care fac să trăiască chiar şi aici democraţia noastră”. ”Chiar şi în timpul războiului şi chiar într-un adpoist, Mulţumesc tuturor!”, scrie el.
Analiştii cred însă că rezultatul final nu va fi în favoarea extremiştilor. „Pare ca şi cum, în primul tur, francezii voiau să-l pedepsească pe preşedintele lor, Emmanuel Macron. La al doilea tur, par să le fie teamă de îndrăzneala lor şi nu vor să ofere putere extremei dreapta”, Dominique Moisi, analist politic.
Pentru a avea majoritate, partidul lui Jordan Bardella trebuie să aibă 289 de locuri din cele 577 ale parlamentului. Cifrele obţinute la primul scrutin au determinat partidele de centru şi de stânga să facă tot posibilul pentru a limita câştigurile grupării „Adunarea Naţională” şi au retras peste 200 de candidaţi. Nici parizienii nu au fost mulţumiţi de rezultate şi au ieşit în stradă în număr cât mai mare.
„Ne este foarte teamă că Adunarea Naţională va câştiga, extrema dreapta are valori pe care noi nu le acceptăm deloc, ne opunem unei societăţi rasiste, în care doar cei născuţi în Franţa pot avea drepturi precum sănătatea sau educaţia”, spune un francez.
Campania electorală a provocat şi o serie de violenţe, fiind înregistrate peste 50 de agresiuni fizice asupra candidaților și activiștilor electorali. Pentru a evita posibilele tragedii, Ministerul de Interne a anunţat că va desfăşura peste 30.000 de ofițeri pe întreg teritoriul Franței. Secţiile de votare se vor închide la ora locală 20, atunci când vor apărea şi primele proiecţii.
În primul tur, la 30 iunie, prezenţa finală la urne era de 66,71%, fără precedent de la dizolvarea Adunării Naţionale în 1997, urmată de o coabitare a lui Jacques Chirac cu Lionel Jospin.
De la introducerea mandatului prezidenţial de cinci ani (quinquennat) în 2022, alegerile legialtive sunt organizate de obicei după alegerile prezidenţiale şi sunt marcate de un absenteism puternic.
Prezenţa la urne este singura cifră care poate fi comunicată înainte de închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00 (21.00, ora României).
Atunci se vor prezenta primele estimări ale celui de-al doilea tur, rezultatele detaliate şi proiecţia viirtoarei Adunări Naţionale.
Cartierele generale ale partidelor privesc cu atenţie aceste date, sperând ca prezenţa la vot să le fie în favoare.
Fiecare tabără a încercat să-şi mobilizeze electoratul la maximum în această campanie electorală-fulger.
Potrivit stângii, 16 milioane de persoane nu s-au prezentat în primul tur şi ar putea influenţa turul doi.
Aceste alegeri legislative foarte riscante sunt considerate ”istorice”.
Este imposibil să se ştie cine va fi în măsură să construiască o majoritate – relativă sau absolută – în viitorul hemiciclu.
Secţiile de votare se închid la ora locală 18.00 (19.00, ora României) în majoritatea comunelor, iar la ora locală 20.00 (21.00, ora României) în marile oraşe.
Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească la Palatul Elysée, la ora locală 18.30 (19.30, ora Romîniei), cu premierul Gabriel Attal şi liderii partidelor din majoritatea în exerciţiu, scrie Le Figaro.
Din cele 501 scrutine, 409 sunt dueluri între doi candidați, 89 sunt “triunghiulare”, două sunt “dreptunghiulare” și într-o circumscripție a rămas un singur concurent în cursă.
Dintre dueluri, 149 sunt între un candidat al partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și unul al Noului Front Popular (NFP, alianța stângii), 129 între RN și Ensemble (Împreună, alianța centristă pro-prezidențială). Restul sunt dueluri în care RN se înfruntă cu un candidat al Republicanilor (LR, centru dreapta),dueluri LR – NFP și dueluri LFP – Ensemble.
Triunghiularele sunt în majoritate RN – NFP – Ensemble și RN – NFP – LR. În cele două dreptunghiulare se înfruntă în circumscripția 4 din departamentul Vendee (vest), candidați Diverși Dreapta (DVD), RN, NFP și Ensemble, iar în circumscripția 8 din Rhone concurează candidați RN, NFP, Ensemble și LR.
Dintre candidații care aveau dreptul să concureze în turul 2 (au obținut un număr de voturi mai mare de 12,5% dintre numărul de candidați înscriși pe listele electorale), 224 clasați pe locurile 3 și 4 s-au retras, potrivit calculelor Franceinfo, iar dintre aceștia 211 provin de la NFP și Ensemble, care au răspuns consemnului de vot dat de statele majore ale celor două blocuri, pentru a face baraj în fața RN.
Această retragere a dus la o creștere a numărului duelurilor de la 190 (unde numai doi candidați erau calificați de drept) la 409 și reducerea numărului triunghiularelor de la 306 la 89 și a dreptunghiularelor de la 5 la 2.
Dar în timp ce NFP și-a retras toți candidații de locurile 3 și 4 acolo unde candidații erau pe primele două locuri, unii candidați Ensemble au refuzat să facă la fel.
Mai important însă este dacă electoratul NFP și Ensemble va respecta consemnul de vot anti-RN. Președintele Emmanuel Macron și prim ministrul Gabriel Attal au cerut ca “niciun vot să nu meargă la RN în turul 2”, dar alte personalități de frunte ale macroniștilor, precum ministrul de finanțe Bruno Le Maire, ministrul de interne Gerald Darmanin sau fostul prim ministru (2017 – 2020) Edouard Philippe, au cerut ca pe lângă RN să nu fie votat nici candidații partidului Franța Neupusă (LFI, stânga radicală), cei mai numeroși în turul 2 în rândul NFP.
LFI a fost calificat în mod consecvent în timpul campaniei electorale, inclusiv de președintele Macron, drept “extrema stângă”, iar partidul fondat de Jean-Luc Melenchon a fost de departe cel mai agresiv la adresa taberei pro-prezidențiale. De altfel, sondajele de opinie arată că aproximativ jumătate dintre votanții Ensemble fie nu vor vota pentru candidații NFP, anulându-și votul sau pur și simplu nu se vor prezenta la urne.
Sondajele pentru turul 2 au arătat că niciunul dintre cele trei blocuri, RN, NFP și Ensemble, nu are șanse să obțină majoritatea absolută de 289 de mandate. Există chiar o posibilitate ca partidele “extremiste” – RN și LFI (care se disprețuiesc reciproc) să obțină împreună majoritatea absolută, ceea ce ar face orice formulă de guvernare imposibilă. LFI a anunțat că singurul program de guvernare pe care este dispus să-l susțină este cel al NFP.
Ceea ce face ca formarea primului adevărat guvern de coaliție din Franța din cei 65 de ani al celei de-a Cincea Republici să fie o întreprindere politică extrem de dificilă, mai ales în condițiile lipsei aproape totale a unei culturi a negocierii, ca în alte state europene precum Germania. Asta în cazul în care RN nu obține singur majoritatea absolută, pe care i-o dădeau unele sondaje înaintea turului 1.
Emmanuel Macron s’apprête à aller voter au Touquet pic.twitter.com/K7y0qskTYb
— BFMTV (@BFMTV) July 7, 2024
