Liderii europeni au intrat în primul blocaj serios cu negocierile pentru posturile de top din Uniunea Europeană. Ce șanse are Ursula von der Leyen la un al doilea mandat ca șef al Comisiei Europene.
Liderii politici din Uniunea Europeană au eșuat, luni, în tentativa de a ajunge la un acord rapid pentru numirile în principalele funcții de conducere ale blocului, relatează Politico și The Guardian.
Actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a confirmat jurnaliștilor că „nu a existat niciun acord în această seară (luni, n.r.)”
Un diplomat european a confirmat că negociatorii au ajuns la o înțelegere cu privire la trei nume, însă liderii vor continua discuțiile, cel mai probabil, la următoarea lor întâlnire din 27 – 28 iunie.
Politico amintește că, după alegerile europene, s-a degajat un consens prealabil în legătură cu patru candidaturi: Ursula von der Leyen (Germania, PPE) pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei, Antonio Costa (Portugalia, S&D) ca președinte al Consiliului European, Roberta Metsola (Malta, PPE), în funcția de președinte al Parlamentului European și Kaja Kallas (Estonia, Renew), ca viitor șef al politicii externe a Uniunii.
Luni seară, discuțiile au intrat într-un impas după ce Partidul Popular European, câștigătorul majorității mandatelor în legislativul comunitar, a pretins o parte din ceea ce ar fi urmat să le revină socialiștilor.
Politico: PPE ar fi cerut „jumătate de mandat” la șefia Consiliului European, în dauna socialiștilor.
Nu a fost o surprinză faptul că PPE dorește să le impună pe von der Leyen și pe Metsola, ambele din această familie politică.
Surpriza a fost că PPE a cerut ca mandatul de președinte al Consiliului European să fie împărțit în două tranșe de doi ani și jumătate, iar popularii europeni să primească una din cele două jumătăți de mandat, scrie Politico.
„Blocajul a venit pe seama orgoliului PPE. Cerând un mandat de doar doi ani și jumătate (la conducerea Consiliului), a creat o mare problemă de percepție în relația cu socialiștii, care au fost puși într-o poziție dificilă. PPE nu a jucat bine aceste negocieri și a generat o situație dificil de rezolvat”, a spus un oficial european pentru publicația citată.
Sursa Politico a adăugat că actualul șef al Consiliului European, Charles Michel, adversar al Ursulei von der Leyen, nu a ajutat în cadrul discuțiilor.
Un alt motiv pentru care discuțiile au eșuat a fost faptul că premierul italian Giorgia Meloni s-ar fi simțit frustrată de tentativa celorlalți lideri UE de a o exclude de la negocieri.
Votul pentru șefia Comisiei Europene, la jumătatea lunii iulie.
Șefa guvernului italian este unul dintre liderii europeni care au ieșit victorioși în alegerile de la 9 iunie.
Meloni ar fi vrut ca discuțiile de luni să plece de la realitatea rezultatelor scrutinului și, pe baza acestei realități, să se decidă ce trebuie făcut în continuare.
„Potrivit lui Meloni, din acest punct ar fi trebuit să înceapă discuția despre candidații pentru funcțiile de conducere, și nu invers”, a afirmat un oficial european citat de Politico.
Liderii UE se vor reuni din nou la Bruxelles în perioada 27-28 iunie, în speranța de a ajunge la un acord cu privire la liderii blocului înainte de votul Parlamentului European asupra viitorul președinte al Comisiei.
Acest vot este prevăzut pentru jumătatea lunii iulie.
Ungaria, ostilă față de Ursula von der Leyen, a renunțat la opoziția față de Mark Rutte la șefia NATO.
Președintele Comisiei Europene poate fi numit și în absența unui consens între liderii UE.
Iar un acord deplin pare imposibil, notează The Guardian.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, al cărui partid, FIDESZ, a fost exclus din PPE în 2022 din cauza deteriorării standardelor democratice în țară, a spus deja că nu o va sprijini pe Ursula von der Leyen.
Într-un mesaj pe rețelele sociale, el a acuzat PPE că a încheiat un acord cu socialiștii și liberalii pentru a împărți funcțiile de top în UE.
„Vor continua să sprijine migrația și să trimită mai mulți bani și mai multe arme în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a susținut premierul ungar.
Pe de altă parte, Orban pare să fi renunțat la blocarea candidaturii lui Mark Rutte, premierul olandez în exercițiu, la funcția de Secretar General al NATO.
Presa internațională notează că Rutte și Orban s-au întâlnit luni seară la reuniunea informală de la Bruxelles a liderilor UE.
În schimbul sprijinului pentru candidatura lui Rutte, Orban ar fi primit din partea lui omologului olandez promisiunea că Ungaria va beneficia de o „derogare” de la eforturile NATO de susținere a Ucrainei în războiul cu Rusia.
România, singura țară care nu a anunțat oficial că-li sprijină pe premierul olandez la șefia politică a NATO.
Slovacia, o altă țară care s-a opus inițial ideii unui NATO condus de actualul prim-ministru olandez, a anunțat, la rândul său, prin președintele Peter Pellegrini, că îl sprijină acum pe Mark Rutte.
Candidatura acestuia a fost susținută de la început de Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania.
Turcia s-a raliat acestei poziții în luna aprilie.
Până în prezent, doar România nu și-a dat acordul și se estimează că președintele român Klaus Iohannis, înscris oficial în cursă, se va retrage.
Pentru desemnarea Secretarului General al alianței nord-atlantice este nevoie de unanimitatea celor 32 de state membre.
