Schimbare de strategie, Joe Biden va permite Ucrainei să lovească unele ținte militare din Rusia, cu arme furnizate de Statele Unite.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, ar fi acordat Ucrainei permisiunea să folosească armele americane pentru a lovi ținte din Rusia, dar doar în apropierea regiunii Harkov, în care armata invadatoare a început, recent, noi operațiuni, relatează BBC, care citează surse din presa americană.
”Președintele a dat indicații, recent, echipei sale să se asigure că Ucraina poate folosi armele americane în scopuri de contra-atac în Harkov, în așa fel încât Ucraina să poată lovi forțele ruse care atacă acolo sau care se pregătesc să atace”, ar fi declarat un oficial american de rang înalt, conform Politico.
Administrația Biden a acordat în mod discret Ucrainei permisiunea să atace ținte în interiorul Rusiei cu armele furnizate de SUA, însă numai în apropierea regiunii ucrainene Harkov, relatează Politico citând doi oficiali americani și alte două persoane familiarizate cu acest demers.
Deși politica guvernului SUA de a nu permite lovituri cu rază lungă în interiorul teritoriului statului agresor cu arme americane rămâne în vigoare, cu această excepție, propaganda regimului criminal de la Kremlin va încerca, cel mai probabil, să forțeze ideea că această decizie este o „escaladare”.
Totuşi, Politico subliniază că aceasta este o răsturnare majoră de situaţie ce va ajuta Ucraina să îşi apere mai bine cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, situat în nord-est, în apropiere de graniţa cu Rusia.
Statele Unite au transmis, până acum, că nu încurajează şi nu permit utilizarea armelor americane pentru atacuri directe împotriva Rusiei, dar secretarul de stat Antony Blinken, aflat miercuri la Chişinău, a avut unele nuanţări.
Biden a declarat că SUA îşi vor ”ajusta şi adapta” politicile, atunci când a fost întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, despre poziţia actuală a SUA în această privinţă.
”Cred că ceea ce aţi văzut de-a lungul celor peste doi ani, pe măsură ce natura câmpului de luptă s-a schimbat, pe măsură ce locaţiile, mijloacele pe care Rusia le foloseşte s-au schimbat, ne-am adaptat şi ne-am ajustat la asta. Este exact ceea ce vom face şi în continuare”, a spus el.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a precizat, de asemenea, că sprijinul SUA pentru Ucraina a evoluat în funcţie de condiţiile de pe câmpul de luptă. „Şi acest lucru nu se va schimba”, a declarat el de la Washington.
”Dar, în acest moment, nu există, de asemenea, nicio schimbare în politica noastră”, a ţinut să puncteze Kirby.
Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, înainte de reuniunea de la Praga a miniştrilor de externe ai alianţei, că „a venit timpul” ca membrii alianţei militare să reconsidere unele dintre restricţiile legate de utilizarea armelor pe care le-au furnizat Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei.
Pe de altă parte, Financial Times a relatat, joi, că SUA şi Ucraina sunt aproape de semnarea unui pact bilateral de securitate, care este de natură să mai liniştească spiritele la Kiev, după ce relaţiile cu SUA au devenit mai tensionate ca niciodată, în parte şi din cauza faptului că administraţia Biden nu permite Ucrainei să folosească armamentul american pentru lovituri pe teritoriul rus.
Rusia îşi consolidează forţele în apropierea părţii nordice a regiunii ucrainene Harkov, unde a lansat o ofensivă luna aceasta, dar încă nu dispune de numărul de trupe necesar pentru a organiza o ofensivă majoră în zonă, a declarat joi comandantul armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski.
Ucraina afirmă că a stabilizat situaţia în regiunea Harkov, unde forţele ruseşti au lansat un asalt transfrontalier la 10 mai, care a deschis un nou front în războiul ce durează de 27 de luni şi a obligat Ucraina să-şi împrăştie şi mai mult trupele şi-aşa depăşite numeric.
Generalul-colonel Oleksandr Sîrski a declarat că Rusia continuă să trimită regimente şi brigăzi suplimentare din alte zone şi din bazele de antrenament pentru a-şi întări trupele pe cele două linii principale de atac din nordul regiunii Harkov. Este vorba de zona Strilecea-Lîpţi, între două sate mici, şi periferia oraşului de frontieră Vovceansk, unde au avut loc lupte urbane.
Aceste forţe sunt în prezent insuficiente pentru o ofensivă pe scară largă şi o străpungere a apărării noastre”, a dat asigurări Sîrski pe Telegram.
Statul Major General al Ucrainei a transmis că forţele sale continuă să îşi consolideze liniile de apărare în zonă şi au respins joi un atac rusesc în apropierea satului Starîţia, pe frontul din Harkov. Purtătorul de cuvânt al Gărzii Naţionale, Ruslan Muzîciuk, a declarat că forţele ruse nu au avansat în regiunea Harkov în ultima zi.
Sîrski a mai spus că „crearea de către Ucraina a unei rezerve de muniţii” a redus, de asemenea, capacităţile ofensive ale forţelor ruseşti. Observaţia sugerează, aşa cum declara şi secretarul de stat Antony Blinken, miercuri, la Chişinău, că lipsa acută de muniţie de artilerie a Ucrainei s-a atenuat de când Statele Unite au aprobat, în sfârşit, un pachet major de ajutor, în aprilie, după luni de întârziere.
Blinken a declarat, miercuri, că armele americane care sunt livrate acum Ucrainei ajută la stabilizarea liniilor de front ucrainene.
Rusia îşi concentrase până acum cea mai mare parte a presiunii ofensive în estul Ucrainei, unde trupele sale au reuşit să facă progrese lente, dar constante de la capturarea oraşului Avdiivka din regiunea Doneţk, în februarie.
Schimbarea din politica americană, deși limitată, va ajuta Ucraina să își apere mai bine al doilea cel mai mare oraș din țară, însă politica de a nu permite lovituri cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei „nu s-a schimbat”, a spus un oficial american sub protecția anonimatului.
”Președintele a ordonat recent echipei sale să se asigure că Ucraina este capabilă să folosească arme americane în scopul contracarării focului în Harkov, astfel încât Ucraina să poată riposta la forțele rusești care le lovesc sau se pregătesc să le lovească”, a declarat același oficial american.
Eșecurile din Ucraina îl împing pe Joe Biden să permită utilizarea armelor americane în Rusia, titrează și Washington Post. Reevaluarea de către Washington a politicii sale vine în urma asaltului Kremlinului asupra orașului Harkov, a presiunilor din partea aliaților europeni și a cerințelor venite din partea Kievului.
Ucraina a cerut Washingtonului să facă această schimbare de politică doar după ce ofensiva Rusiei asupra Harkovului a început luna aceasta, a adăugat oficialul american.
Aflat într-o vizită oficială în R.Moldova, secretarul de stat Antony Blinken a indicat public că Washingtonul ia în considerare o schimbare de politică care ar permite forțelor ucrainene să folosească rachete ATACMS cu rază mai lungă de acțiune și alte arme americane pentru a ataca poziții din interiorul Rusiei.
Statele Unite au început să furnizeze Ucrainei rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în primăvara acestui an, cu condiția ca acestea să nu fie folosite pentru a lovi în interiorul Rusiei.
Blinken a declarat că Statele Unite ar putea „să se adapteze și să își ajusteze” poziția privind restricțiile pe baza evoluției nevoilor de pe câmpul de luptă.
”Un alt semn distinctiv al sprijinului nostru pentru Ucraina în acești acum mai mult de doi ani a fost adaptarea. Pe măsură ce condițiile s-au schimbat, pe măsură ce câmpul de luptă s-a schimbat, pe măsură ce ceea ce face Rusia s-a schimbat în ceea ce privește modul în care își urmărește agresiunea, escaladarea, ne-am adaptat și noi”, a spus el.
”Ne vom asigura că Ucraina are echipamentul de care are nevoie”, a declarat Blinken.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, pe 20 mai, că au avut loc discuţii cu aliaţii Kievului despre utilizarea armelor acestora pentru a lovi obiective militare ruseşti de la graniţă şi mai departe în interiorul Rusiei. El a spus că discuţiile nu au dus la „nimic pozitiv”, dar unii parteneri şi-au schimbat totuşi retorica în această privinţă.
Joi, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din NATO, care pregătesc summitul alianţei din iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că vrea o discuţie pe această temă. A sosit timpul pentru ca membrii alianţei să reconsidere unele dintre restricţiile legate de utilizarea armelor pe care le-au furnizat Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei, a spus Stoltenberg, potrivit News.ro.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a avertizat marţi pe membrii NATO că se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să folosească armele occidentale pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei.
Iată ce au spus până acum partenerii Kievului:
Preşedintele de atunci al Statului Major interarme, Mark Milley, a declarat anul trecut: „Pot spune că le-am cerut ucrainenilor să nu folosească echipamente furnizate de SUA pentru atacuri directe în Rusia”.
Întrebat miercuri despre poziţia actuală a Washingtonului, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aceasta se va „adapta şi ajusta”.
„Cred că ceea ce aţi văzut de-a lungul celor peste doi ani, pe măsură ce natura câmpului de luptă s-a schimbat, pe măsură ce locaţiile, mijloacele pe care Rusia le foloseşte s-au schimbat, ne-am adaptat şi ne-am ajustat la asta …. Este exact ceea ce vom face, în continuare”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat reporterilor de la Washington că sprijinul SUA pentru Ucraina a evoluat de-a lungul războiului. „Dar, în acest moment, nu există, de asemenea, nicio schimbare în politica noastră”, a punctat el.
Şeful NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat membrii alianţei să ridice restricţiile pentru utilizarea armelor lor, pentru a permite Ucrainei să lovească „ţinte militare legitime” în interiorul Rusiei.
„A venit momentul să ne gândim dacă va fi corect să ridicăm unele dintre restricţiile care au fost impuse, deoarece vedem acum că, în special în regiunea Harkov, linia frontului şi linia de frontieră sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi”, a declarat Stoltenberg, adăugând că decizia aparţine fiecărei ţări.
NATO în sine, ca organizaţie, nu livrează arme Ucrainei.
Marea Britanie
În timpul unei vizite la Kiev, la 3 mai, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat pentru Reuters că Ucraina va putea folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei şi că depinde de Kiev dacă face acest lucru.
„Ucraina are acest drept”, a spus el. „Aşa cum Rusia loveşte în interiorul Ucrainei, puteţi înţelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără”, a punctat el.
Franța și Germania
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat marţi că Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească situri militare din interiorul Rusiei pe care Moscova le foloseşte pentru a ataca Ucraina. „Credem că ar trebui să li se permită să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachete, siturile militare de unde este atacată Ucraina”, a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz. „(Dar) nu ar trebui să le permitem să lovească alte ţinte din Rusia şi situri civile sau alte situri militare din Rusia…”, a adăugat Macron.
Întrebat în legătură cu acest subiect, Scholz a răspuns: „Mi se pare ciudat când unii oameni susţin că (Ucrainei) nu ar trebui să i se permită să se apere şi să ia măsuri adecvate pentru acest lucru”
Italia
Italia nu va trimite niciodată trupe în Ucraina, iar armele pe care le-a furnizat Kievului nu ar trebui să fie folosite pe teritoriul rusesc, a declarat joi ministrul italian de externe Antonio Tajani. „Toate armele care pleacă din Italia (către Ucraina) ar trebui să fie folosite pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Tajani într-un interviu pentru postul public de televiziune RAI.
Danemarca
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a făcut ecoul lui Stoltenberg în comentariile făcute marţi la postul de televiziune TV2. „Sunt bineveniţi să folosească ceea ce am donat Ucrainei şi în afara Ucrainei – adică asupra ţintelor ruseşti – dacă acest lucru este în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ea. „Secretarul general al NATO a fost foarte clar pe această temă, că este în cadrul regulilor atunci când porneşti un război, deoarece Ucraina este cea care este atacată de Rusia”, a spus Frederiksen. Cu toate acestea, ea nu a spus dacă acest lucru se va aplica avioanelor de luptă F-16 pe care Ucraina urmează să le primească de la Copenhaga.
Olanda
Ca răspuns la o solicitare de comentarii, Ministerul olandez al Apărării a declarat miercuri că Ucraina ar trebui să folosească armele donate în conformitate cu dreptul internaţional. „Dincolo de acest lucru, Olanda nu impune limitări legale privind utilizarea armelor furnizate de Olanda deasupra sau pe teritoriul rusesc”, a declarat MAE olandez.
Cehia
Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi, în cadrul unui briefing, că declaraţiile lui Stoltenberg şi ale altora pe această temă sunt „absolut logice”.
„Ucraina este o ţară care se apără împotriva agresiunii ruseşti şi, ca ţară agresată, are cu siguranţă toate drepturile de a folosi toate posibilităţile pentru apărarea sa”, a afirmat Fiala.
Baltici
Lituania şi-a exprimat vocal sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a lovi ţinte din interiorul Rusiei. „Modul de a reacţiona la agresiunea Rusiei în Ucraina, dar şi în ţările noastre, este să permitem Ucrainei să folosească armele pe care le are deja, aşa cum trebuie să le folosească”, a declarat luni ministrul de externe Gabrielius Landsbergis. „Acesta este modul în care gestionăm escaladarea, acesta este modul în care oprim Rusia”.
Preşedintele leton Edgars Rinkevics a fost, de asemenea, de acord cu Stoltenberg, declarând luni la CNN: „Cred că nu există niciun motiv raţional şi pragmatic pentru a nu permite Ucrainei să folosească aceste arme împotriva Rusiei într-un mod cât mai eficient”.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a cerut pe X ca aliaţii Kievului să „sporească antrenamentul pentru luptătorii ucraineni (şi) să permită Ucrainei să lovească ţinte militare din Rusia”.
