În urmă cu 16 ani, pe 16 iunie 2004, oficialități de prim rang tăiau panglica de lansare a lucrărilor pe Autostrada Transilvania (Brașov-Borș) și promiteau că în maximum 10-12 ani acest megaproiect de infrastructură va fi dat în folosință. Acum se poate circula pe doar o cincime din traseu (75 de kilometri din cei 416 proiectați), șoseaua de viteză fiind construită pe tronsoane disparate. Cele mai multe dintre acestea pornesc dintr-un câmp și ajung în vreun sat sau la marginea vreunui oraș. În ziua inaugurării, când utilajele – aduse cu elicopterul la șantier – duduiau pe muzică de Vivaldi, se credea sincer că viitoarea autostradă A3 va costa 2,2 miliarde de euro. Dar numai partea deja construită a costat 1,8 miliarde (mai mult de 25 de milioane de euro/km) și azi se estimează că totalul costurilor pentru întregul proiect ar fi de 6 miliarde de euro.
În dimineața zilei de 16 iunie 2004, Adrian Năstase, Miron Mitrea, Ioan Rus și Charles Redman – vicepreședinte Bechtel – tăiau panglica pentru demararea lucrărilor de construcție a celui mai ambițios proiect de infrastructură din perioada postdecembristă: Autostrada Transilvania. Atmosfera sărbătorească era întreținută cu fondul sonor al „Anotimpurilor” lui Vivaldi, pentru că se credea, ca și acum, că această simfonie este benefică pentru creație. Iar utilajele (buldozere și excavatoare) fuseseră aduse cu elicopterul și „plantate” pe șantierul de inițiere a lucrărilor, undeva lângă orașul Turda. Era an electoral, așa că totul trebuia să fie impecabil și să emane mesaje triumfale…
Contractul pentru execuția autostrăzii a declanșat suspiciuni încă de la semnarea sa, din cauza prețului și pentru că a fost acordat direct unei companii, fără vreo licitație. În data de 18 noiembrie 2003, Guvernul Năstase emitea Ordonanța de Urgență nr. 120, prin care mandata fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) să negocieze direct cu constructorul american Bechtel. În timp, s-a dovedit însă că acesta a fost unul dintre cele mai păguboase contracte din istoria modernă a României. Nu e de mirare, astfel, că documentația a dispărut în totalitate, iar unele voci au afirmat că, de fapt, contractul a servit drept recompensă pentru aderarea României la NATO. Câtă vreme totul e ținut la secret, e loc pentru orice speculație…
La mai puțin de un an după începerea lucrărilor, în 2005, premierul de atunci – Călin Popescu Tăriceanu – îl mandata pe ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, să renegocieze contractul. Renegocieri au mai avut loc și în 2009 – când premier era Emil Boc și ministru al Transporturilor era Radu Berceanu – și în 2011, când ministru al Transporturilor era Anca Boagiu. În final, când a devenit clar pentru toată lumea că americanii nu vor termina autostrada la timp, contractul a fost reziliat, în 2013. Statul român a plătit în total, până la acea dată, 1,4 miliarde de euro, cu tot cu penalități, dar Bechtel nu construise decât 52 de kilometri pe traseul Câmpia Turzii-Gilău, adică puțin peste 10% din lungimea autostrăzii.
Conform proiectului, Autostrada Transilvania este împărţită în 8 secţiuni (1A, 1B, 1C, 2A, 2B, 3A, 3B, 3C), construcţia sa urmând să includă şi realizarea a 300 de poduri, 73 de pasaje şi 19 noduri rutiere. Stadiul actual al realizării autostrăzii este următorul: 75 de kilometri sunt dați în circulație, 146 de kilometri se află în faza de studiu de fezabilitate iniţial şi/sau corecţii de traseu și 195 de kilometri sunt în diverse faze de pregătiri, licitare sau contractare. Chiar săptămâna trecută, CNAIR a anunțat semnarea contractului de proiectare și execuție pentru tronsonul Chiribiș-Biharia (29 de kilometri) și desemnarea câștigătorilor pentru construcția tronsonului Zimbor – Poarta Sălajului (12,5 kilometri).
Bechtel este un gigant american care activează atât în domeniul construcțiilor, cât și în sectoarele energetic, minier și militar. Corporația are venituri de peste 25 de miliarde de dolari anual și mai mult de 50.000 de angajați, fiind este cea mai mare companie de construcții din SUA. Societatea a fost înființată în anul 1898 de către Warren A. Bechtel și este una dintre cele mai mari societăți private din America de Nord.
Vitezele medii de înaintare ale melcilor oscilează între 150 şi 180 de metri pe zi, în funcție de specie, potrivit datelor disponibile pe mai multe site-uri specializate în analiza comportamentului animalelor. Asta înseamnă aproximativ 65 de kilometri pe an. Rezultă că – statistic vorbind – dacă s-ar fi construit cu viteza melcului, cei 416 kilometri ai Autostrăzii Transilvania ar fi fost gata în mai puțin de 7 ani de la demararea lucrărilor, respectiv în vara anului 2011.
Pe Autostrada Transilvania, partea carosabilă este de 2 x 7,5 metri, zona mediană are 3 metri, benzile de staţionare de urgenţă sunt de câte 2,5 metri pe fiecare sens, iar acostamentele au 0,5 metri.
La tăierea panglicii de lansare a lucrărilor, oficialii români îl flancau pe vicepreședintele Bechtel, Charles Redman.
