Aproape transfigurat, Klaus Iohannis, despre candidatura la şefia NATO: ”Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile”.
Klaus Iohannis a declarat, că nu intenţionează să îşi retragă candidatura pentru funcţie de secretar general al NATO şi nici să negocieze o altă funcţie la nivel european. El a mai precizat că a văzut că alţi oficiali străini au anunţat susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte, pentru această poziţie, însă consideră în continuare că şansele sale sunt rezonabil.
”Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare consider că şansele mele sunt rezonabile”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre faptul că mai mulţi lideri străini au spus că îl susţine pe Mark Rutte şi dacă, în acest context ia în calcul să îşi retragă candidatura pentru şefia NATO sau dacă va negocia o altă funcţie la nivel european, miercuri într-o conferinţă de presă la Cotroceni susţinută împreună cu Charles Michel.
NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Washingtonului este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez Mark Rutte, deşi apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis, ”un prieten”, a decis să intre în competiţie, a declarat marţi, într-un briefing de presă la Bruxelles, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
Declarația a fost făcută într-o conferinţă de presă la Cotroceni susţinută împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
Publicațiile Financial Times și The Wall Street Journal au abordat miercuri subiectul succesiunii la șefia NATO și au scris că premierul olandez Mark Rutte este favorit, în ciuda rezervelor exprimate de Turcia, Ungaria și Slovacia. Candidatura depusă de Klaus Iohannis „nu este văzută ca o alternativă reală” la Rutte de majoritatea statelor membre, scrie Financial Times, în timp ce The Wall Street Journal susține că momentul ales de Iohannis pentru a-și anunța candidatura „a iritat mulți diplomați ai Alianței”.
SUA anunță că îl susțin ”pe deplin” pe Mark Rutte pentru șefia NATO, dar îl apreciază și pe ”bunul prieten” Klaus Iohannis
NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Statelor Unite este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez, Mark Rutte, deşi apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis, „un prieten”, a decis să intre în competiţie, a declarat la începutul lunii aprilie ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
Lovitură pentru Klaus Iohannis în cursa pentru şefia NATO. 28 din cele 32 de state, în frunte cu Statele Unite ale Americii, şi-au anunţat sprijinul deplin pentru premierul olandez Mark Rutte. Mari publicaţii scriu că preşedintele României nu are şanse şi că anunţul candidaturii i-a iritat pe unii diplomaţi ai Alianţei. Neoficial, subiectul este discutat şi la Bruxelles, acolo unde miniştrii de Externe discută despre situaţia din Ucraina.
„Statele Unite îl susţin pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO. Dar avem cel mai mare respect pentru prietenul nostru, preşedintele Klaus Iohannis”, este mesajul clar transmis de la Washington prin vocea ambasadorului american la NATO. De altfel, Departamentul de Stat comunicase redacţiei Observator încă de luna trecută că nu îl preferă pe şeful statului român, deşi acesta este un aliat valoros şi apreciat. O poziţie similară ne-a transmis şi cancelaria germană.
Primul turist al Statului Eșuat, l-a primit azi la Cotroceni pe Charles Michel, actualul sef al Consiliului European, dar și pe premierii din Belgia, Ungaria si Croatia. Oficial, negocierile au vizat prioritățile din următorii 5 ani și Agenda Strategică a Uniunii Europene. Neoficial, Klaus Iohannis caută sprijin.
Klaus Iohannis: Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Și da, sunt câteva afirmații în spațiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile.
Charles Michel: Pot să vă spun că preşedintele Iohannis are un rol deosebit de important în Consiliul European. Urmează să aibă loc alegeri europene, iar după aceste alegeri vom lua o decizie în acest sens.
Cu toate acestea, liderii de la Bucuresti încă mai cred în șansele președintelui.
Marcel Ciolacu: Și preşedintele României are nişte argumente puternice. Estul Europei trebuie să fie reprezentat şi în structurile europene, şi în structurle nord-atlantice. Cea mai mare șansă e că impotriva preşedintelui României nu este nimeni cu un vot negativ. Nu există un lider decident care să spună „Nu Klaus Iohannis”. În ceea ce-l priveşte pe domnul Rutte am văzut ca deja există. Ungaria, unul dintre statele care a spus ca nu este de acord.
Nicolae Ciucă: România poate aspira astăzi să conducă cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie. Anunțul candidaturii președintelui Iohannis trebuie privit ca un demers al României pe care toți trebuie să îl susținem.
Discuţii aprinse la Bruxelles, în ce priveşte ajutorul pentru Ucraina.
Discuţii aprinse sunt la Bruxelles şi în ce priveşte ajutorul pentru Ucraina. Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg vrea ca toți aliații să depășească pragul de 2% din PIB pentru Apărare.
Jens Stoltenberg, secretar general NATO: Dacă vrem ca acest război să se termine ar trebui să convingem Moscova că nu poate învinge pe câmpul de luptă, nu poate miza pe trecerea timpului. Cu atât mai curând am putea ajunge la un acord de pace, dacă Rusia va înţelege că nu poate câştiga războiul.
Replica pentru statele membre NATO a venit imediat de la Moscova. Într-un mesaj pe platforma X, fostă Twitter, Ministerul rus de Externe acuză Alianţa că are un istoric record de acţiuni agresive care au dus la războaie şi distrugerea a numeroase naţiuni.
