Acasă Actualitate Ca un fel de păcăleală, pe 1 aprilie se deschid frontierele aeriene şi maritime, schimbările care intră în vigoare odată cu ”intrarea” României în Schengen

Ca un fel de păcăleală, pe 1 aprilie se deschid frontierele aeriene şi maritime, schimbările care intră în vigoare odată cu ”intrarea” României în Schengen

0
0
111

Ca un fel de păcăleală, pe 1 aprilie se deschid frontierele aeriene şi maritime, schimbările care intră în vigoare odată cu ”intrarea” parțială a României în Schengen.

Mai sunt trei zile până când vom zbura fără controale în spaţiul de liberă circulaţie! Am putea fi totuşi verificaţi, aleatoriu, în aeroport. Poliţia anunţă că va face controale în echipe mixte cu Jandarmeria pentru a depista urmăriţii, fugarii sau pe cei care vor să profite de Schengen şi să călătorească ilegal în Vest. Şi pentru copii va fi nevoie să avem la noi aceleaşi documente.

Începând cu data de 31 martie 2024, România intră parțial în Schengen: controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre, cu excepția Cipru și Irlanda, fără a fi supuse controalelor de frontieră, transmite Ministerul de Interne.

Alexandra Găvan, purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră, a explicat la ce schimbări se pot aștepta românii, pe aeroporturi, de duminică, 31 martie.

”Persoanele care se care se vor deplasa către spațiile Schengen, începând cu data de 31 martie, în momentul în care vor ajunge pe aeroport vor face controlul de securitate, după care vor merge direct către poarta de îmbarcare.

Acestea nu se vor mai opri la filtrele Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Și aici aș dori să subliniez faptul că în sarcina pasagerilor nu revine nicio obligație suplimentară.

Însă, așa cum ați spus și dvs. polițiștii de frontieră nu vor dispărea din aeroporturi. Aceștia vor continua să fie în incinta aeroporturilor și să efectueze acțiuni polițienești, care se vor efectua punctual și inopinat, iar scopul acestor acțiuni polițienești este să stabilească identitatea persoanei, să verifice dreptul de ședere și, bineînțeles, să prevină și să combată posibile fapte ilegale.

Cu siguranță, lucrurile se vor desfășura mult mai repede. În medie, la controlul documentelor, în acest moment, o persoană stă între 1 și 3 minute, în funcție de situație. Tot acest timp de așteptare, cumulat cu statul la coadă, nu va mai fi, începând cu data de 31 martie.

În ceea ce înseamnă controalele de securitate și ale bagajelor, acestea nu sunt în sarcina Poliției de Frontieră, sunt în sarcina altor autorități care își desfășoară activitatea pe aeroporturi, dar ele vor continua să rămână.

În ceea ce înseamnă călătoriile cetățenilor minori în spațiul Schengen, la fel ca și în cazul adulților, aceștia nu se vor nu se vor mai opri la controalele Poliției de Frontieră. La fel vor trece prin controlul de securitate, după care se vor îndrepta direct către părțile de îmbarcare. Și aici este un lucru pe care vreau să îl clarific foarte bine.

Nu va fi nevoie de niciun aviz suplimentar pe care părinții sau minorii să-l aibă, pentru a putea călători în spațiul Schengen, însă ei o să poată să călătorească cu aceleași documente cu care o fac și în prezent și aici.

Aș vrea să reamintesc că este în continuare nevoie de documentul de călătorie pentru minor și, bineînțeles, pentru fiecare situație în parte. Dacă acesta călătorește doar cu unul dintre părinți, celălalt părinte va trebui să aibă procura notarială.”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

În continuare sunt posibile verificări polițienești ale identității, pentru stabilirea situației legale a persoanelor. Toate persoanele vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil.

Exemplu practic de călătorii intra-Schengen pentru transportul aerian.

O persoană care călătorește cu avionul, de exemplu, de la București la Roma, nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră în aeroporturile de plecare și de sosire. Transportatorii pot verifica identitatea la check-in sau la îmbarcare, la fel ca pentru orice alt zbor intra-Schengen.

Aeroportul Henri-Coandă pregăteşte fluxurile pentru Schengen: au fost scoase o parte dintre cabinele poliţiştilor de frontieră şi au fost mutate scannerele pentru paşapoarte, pentru că de duminică traseele vor fi separate. „Pasagerul va avea nevoie de un document de călătorie şi cartea de îmbarcarea fără a parcurge controlul poliţiei de frontieră”, a declarat Cornel Laurian Stoica, şeful Poliţiei de Frontieră.

Regulile se păstrează pentru cei care călătoresc în state unde libera circulaţie nu este reglementată. Controlul la Poliţia de Frontieră durează între 30 de secunde şi un minut, problema este aşteptarea, coada. În funcţie de cât de aglomerat este aeroportul putem câştiga, începând de duminică, 15-20 de minute. „Ghişeele care astăzi sunt şi pentru Schengen şi pentru non-Schengen vor funcţiona începând de duminică numai pe fluxul non-Schengen”, a declarat Bogdan Despescu, secretar de stat MAI. Totuşi, vor fi echipe mixte ale Poliţiei şi Jandarmerie atât în afara aeroportului, cât şi în interior pentru a face verificări prin sondaj.

Începând de duminică dacă zburăm în Schengen deşi nu vom mai face controlul la frontieră, putem fi verificaţi aleatoriu în aeroport. poliţia de frontieră sau jandarmeria ne poate cere actul de identitate pentru o scurtă verificare asta dacă ridicăm suspiciuni – după verificare, durează câteva secunde, putem merge mai departe. „Aceste controale sunt în scopul depistării celor care au acte de călătorie false, a celor care au interdicţii de a părăsi ţara, respectarea regulilor pentru minori, combaterea migraţiei şi traficului de persoane”, a declarat Bogdan Despescu, secretar de stat MAI.

Anul trecut, din cei 300.000 de minori care au călătorit în afara graniţelor, 2500 au fost opriţi. Însoţitorii au încercat să-i scoată din ţară fără acte sau cu documente false. Anul trecut, au fost 160 de mii de zboruri la nivel naţional, dintre care 66% în spaţiul Schengen. Cele mai multe – de pe aeroportul Otopeni. România intră în Schengen cu 17 aeroporturi.

Pe listă, este inclusiv cel din Braşov, deschis anul trecut. La Constanţa, aeroportul e în renovare până la vară. „Noul terminal va avea un aspect unitar, tehnologie de ultima generatie, fluxuri operationale care sa raspunda acestor cerinte Schengen”, a declarat Elena Viţă, purtător de cuvânt Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu”. În acest moment, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, care leagă litoralul românesc de restul lumii sunt 3 zboruri pe săptămână spre Londra, două spre Istanbul şi o frecvenţă spre Antalia.

Şi Craiova s-a pregătit pentru momentul pe care România l-a aşteptat mai bine de 10 ani. „A fost o investitie undeva la peste 300.000 de lei plus TVA”, a declarat Sorin Manda, director aeroport. De duminică, intrăm în Schengen şi pe mare cu 4 porturi de la Marea Neagră. Pentru Schengen terestru, ause anunţă noi negocieri pentru sfârşitul anului.

Condițiile privind trecerea frontierei de către minori

Dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate).

Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei.

Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să prezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit.

În lipsa acestor documente, minorului nu i se va permite continuarea călătoriei.

Însoțitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta putând fi consultat electronic de către poliţistul de frontieră.

Încarcă mai mult
Load More In Actualitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi Și

Prima victimă a tsunamiului electoral, ”Ostașul” Nicolae Ciucă nu a mai aşteptat dimineaţa şi şi-a dat demisia de la șefia PNL, se pregătește un interimar

Facebook 144 X (Twitter) WhatsApp Telegram Reddit Email Prima victimă a tsunamiului electo…