Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, ironic după ce a fost convocat la MAE: ”Subiectul conversaţiei nu a fost clar definit”. A fost cel mai vag demers pe care l-am întâlnit în timpul şederii mele în România.
Ambasada rusă la București publică reacția ambasadorului Valeri Kuzmin, după ce acesta a fost convocat la Ministerul român al Afacerilor Externe. Ambasadorul rus Valeri Kuzmin ironizează autorităţile române după ce a fost convocat la MAE: „Cel mai vag demers, a trebuit să ghicesc”.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti Valeri Kuzmin a comentat ironic, într-o declaraţie acordată TASS, convocarea sa la Ministerul Afacerilor Externe, afirmând că subiectul conversaţiei nu a fost clar definit şi că a fost cel mai vag demers pe care l-a întâlnit în timpul şederii sale în România. Ştirea TASS a fost apoi publicată pe pagina de Facebook a ambasadei.
”Într-o formă impersonală şi vagă” ni s-a prezentat afirmaţia că, potrivit reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, comunicarea ambasadei a fost prea creativă, emoţională şi greşită, a declarat Kuzmin într-un interviu acordat unui corespondent TASS.
”Întrucât subiectul conversaţiei nu a fost clar definit, am putut doar ghici că discursul se referă la reacţia noastră la acţiunile europarlamentarilor români şi ale părţii române în general în timpul pregătirii şi adoptării recentei rezoluţii aParlamentului European privind returnarea aurului românesc însuşit ilegal de Rusia în urmă cu mai bine de 100 de ani”, a afirmat diplomatul rus.
”Acesta a fost cel mai vag demers pe care l-am întâlnit în timpul şederii mele în România”, a remarcat Kuzmin.
”La rândul meu, am spus că, dacă se dovedeşte că unele dintre faptele pe care le-am citat nu corespund realităţii, atunci suntem gata să publicăm o erată”, a continuat diplomatul.
”În conformitate cu litera şi spiritul Convenţiei de la Viena, o misiune diplomatică într-o ţară străină trebuie să comunice poziţia oficială a guvernului său statului de acreditare, conducerii şi opiniei publice”, a subliniat Valeri Kuzmin, conform TASS.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti Valeri Kuzmin a fost convocat duminică dimineaţă la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), fiindu-i transmisă nemulţumirea profundă a părţii române cu privire la ”maniera deformată, trunchiată şi neconformă” în care sunt abordate, inclusiv în comunicarea publică a Ambasadei Federaţiei Ruse, teme importante, ”cu relevanţă bilaterală, care îşi au originea în trecutul istoric”.
Kuzmin a fost convocat după ce pe pagina de Facebook Ambasadei Rusiei au fost postate afirmaţii dure ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova ca reacţie la rezoluţia Parlamentului European privind restituirea Tezaurului României sechestrat de Rusia. De asemenea, duminică dimineaţă a fost postat şi un comunicat după ce un rucsac a fost abandonat în faţa sediului ambasadei: ”Acest incident e o încercare deliberată a duşmanilor Rusiei de a provoca panică şi de a împiedica votul din Bucureşti al cetăţenilor ruşi la alegerile prezidenţiale”, a susţinut reprezentanţa diplomatică în postarea de pe pagina sa de Facebook.
Convocarea lui Kuzmin vine după reacțiile Moscovei la decizia Parlamentului European a adoptat, săptămâna trecută, cu o largă majoritate, Rezoluția privind restituirea Tezaurului României sechestrat în Rusia.
Cu această ocazie, autoritățile de la Moscova au acuzat România că are de restituit Rusiei de câteva zeci de ori mai mult decât valoarea tezaurului. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a spus că românii „nu sunt o națiune”.
La MAE, ambasadorului Kuzmin „i-a fost comunicată nemulțumire profundă a părţii române ca urmare a abordării distorsionate, trunchiate şi inconsecvente, inclusiv în mesajle publice ale ambasadei ruse, în legătură cu subiecte importante în plan bilateral, cu origini în trecutul istoric”.
„Într-o formă impersonal de vagă, ni s-a prezentat o plângere legată de comunicarea emoțională, fictivă și calomnioasă a ambasadei. Deoarece subiectul conversației nu a fost clar precizat, am putut doar să ghicesc că era vorba despre reacția noastră la acțiunile europarlamentarilor români și ale părții române, în general, în timpul pregătirii și adoptării recentei rezoluții a Parlamentului European privind returnarea unor cantități de aur românesc preluate de Rusia acum mai bine de 100 de ani (…) Acesta a fost cel mai vag demers pe care l-am întâlnit în timpul șederii mele în România”, a spus Kuzmin, citat de agenția rusă TASS.
„La rândul meu, am spus că, dacă se dovedește că unele fapte pe care le-am prezentat nu sunt adevărate, suntem gata să publicăm o dezmințire. În conformitate cu litera și spiritul Convenției de la Viena, o misiune diplomatică într-o țară străină trebuie să aducă la cunoștința statului în care a fost acreditată și a opiniei publice din acest stat poziția oficială a guvernului (rus)”, a subliniat Kuzmin.
Tezaurul României, constând în principal din peste 93 de tone de aur sub formă de monede și lingouri, a ajuns la Moscova în perioada 1916 – 1917.
Autoritățile române de atunci au estimat că avuția respectivă va fi mai în siguranță în Rusia țaristă, în condițiile în care trupele Puterilor Centrale se aflau pe o mare parte a teritoriului național.
Tezaurul a rămas în Rusia după revoluția bolșevică. Guvernele sovietice și ruse au operat trei restituiri parțiale în anii 1935, 1956 și 2008.
