După ce a anunţat că va candida pentru funcţia de Secretar General al NATO, Iohannis a prezentat un decalog cu viziunea sa pentru viitorul alianței.
La o oră după ce și-a anunțat oficial candidatura pentru șefia NATO, Klaus Iohannis își dezvăluie planul cu privire la viitorul Alianței, în POLITICO.
Candidatul Klaus Iohannis, a prezentat, marţi, 10 puncte referitoare la viziunea sa pentru viitorul NATO, într-un editorial de opinie publicat de Politico, nu la mult timp după ce şeful statului şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
Noul candidat pentru funcția de Secretar General al NATO începe expunerea viziunii sale cu însemnătatea Alianței, de la formarea ei, până în prezent.
”Timp de 75 de ani, NATO a descurajat cu succes agresiunea și a asigurat pacea în zona euro-atlantică, sprijinind în același timp democrația și libertatea în Europa și America de Nord.
NATO a jucat un rol esențial în protejarea și promovarea intereselor noastre de securitate și a valorilor comune – cele ale democrației, libertăților individuale și statului de drept – așa cum sunt consacrate în Tratatul Atlanticului de Nord.”
Cu toate acestea, afirmă Iohannis, astăzi ne confruntăm cu „amenințări și provocări din toate direcțiile, inclusiv întoarcerea războiului pe continentul european, o realitate pe care o considerasem pentru totdeauna retrogradată în paginile istoriei”.
Iar una dintre lecțiile pe care le-am învățat, din aceste provocări, este că Europa trebuie să fie puternică, astfel și NATO va „deveni mai sigură”, consideră șeful statului.
Iohannis trece în vedere pericolele prezentului, războiul împotriva Ucrainei, care „a spulberat pacea și a modificat grav mediul nostru de securitate”, terorismul, instabilitatea generalizată și avansarea autoritarismului.
Candidatul la șefia NATO subliniază și pericolul pe care îl constituie Rusia, care „va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat”, în opinia sa.
Pentru a aborda acest spectru larg de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a tuturor Aliaților prin îndeplinirea celor trei sarcini principale ale sale: descurajare și apărare, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea cooperativă.
”Pentru a aborda seria largă de ameninţări şi provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianţei este de a asigura apărarea colectivă a Aliaţilor prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare şi apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor, şi cooperare pentru securitate. Ca atare, prin dezvoltarea adaptării politice şi militare în desfăşurare, trebuie să facem NATO mai puternică”, scrie preşedintele, în articolul publicat marţi de Politico.
”Pentru a obţine acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO”, mai precizează şeful statului român:
1. Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antemenţionate ale NATO prin consolidarea capabilităţilor de descurajare şi apărare în linie cu deciziile luate la Madrid şi Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambiţioase în acest domeniu şi dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilităţii şi securităţii în „regiunile de interes strategic pentru alianţă.
2. Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum şi susţinerea parcursului său gradual de a deveni o ţară membră a NATO şi UE.
3. Îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor NATO şi dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianţă, cu încurajarea industriei de apărare din Europa.
4. Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre şi alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziţii de echipamente militare majore.
5. Creşterea rezilienţei NATO şi a ţărilor membre în faţa atacurilor hibride şi cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice.
6. Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor şi a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO.
7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.
8. Accelerarea transformării digitale şi a investiţiilor în inovaţie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenţa artificială.
9. Acordarea unei importanţe şi mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării şi non-proliferării.
10. Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor”.
Iohannis a anunţat, într-o declaraţie de presă susţinută marţi la Cotroceni, că a hotărât să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO şi a argumentat că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
Anunţul turistului magraon de lux, vine la puţin timp după apariţia informaţiei potrivit căreia România a notificat aliaţii din NATO că intenţionează să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar-general al Alianţei şi în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiază de o puternică susţinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la şefia Alianţei Nord-Atlantice.
