Senatul a votat, luni, pentru eliminarea taxării cu 10 % a concediilor medicale, după ce, anterior, comisiile de muncă şi de buget-finanţe au adoptat amendamentele necesare. Proiectul merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Iniţial, Guvernul prevăzuse prin OUG 115/2023, care a primit luni raport de admitere cu amendamente din partea comisiilor raportoare, impozitarea acestor concedii cu 10% de la 1 ianuarie.
Amendamentele de eliminare a taxării acestor concedii au reunit propuneri din partea senatorilor PNL, PSD, USR şi a fost însuşit de Comisiile de muncă şi de buget-finanţe ale Senatului.
„Sănătatea, din punctul meu de vedere, nu are culoare politică. A fost o eroare strecurată în această ordonanţă şi eliminăm o inechitate”, a afirmat preşedintele Comisiei de apărare Senatului, Nicoleta Pauliuc (PNL), care a participat la şedinţa de luni a comisiilor raportoare.
USR a susținut despre această taxă că a fost ”inventată” de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susținut de PNL.
Angajații din România care se îmbolnăvesc și au nevoie de concediu medical ar fi primit sume mai mici pentru perioada de îngrijiri medicale/recuperare. De la 1 ianuarie, guvernul a introdus o nouă taxă, de 10% din salariu brut.
Indemnizațiile pentru concediile medicale erau taxate până la finalul anului trecut cu 25% pentru contribuțiile la asigurările sociale (CAS) și cu 10% impozit pe venit.
De la 1 ianuarie 2024, la acestea s-ar fi adăugat alți 10% – contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Procentul se aplica sumei brute a salariului, trecută de angajator în contractul de muncă.
De exemplu, la un salariu mediu de 7.500 de lei brut, un salariat care are nevoie de concediu medical poate pierde 750 de lei pe lună (sau valoarea aferentă perioadei de concediu).
Noua taxă a fost introdusă de Guvernul Ciolacu la finele anului trecut, printr-o ordonanță de urgență.
”Este o măsură profund nedreaptă. Cum poți să-i iei unui pacient cu cancer, când știi foarte bine cât suferă, 10% din bănuții ăia care oricum nu-i ajung”, declară președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, pentru Europa Liberă.
Măsura este prevăzută în OUG 115/2023 adoptată de Guvern pe 14 decembrie și publicată cu câteva zile de Crăciun în Monitorul Oficial.
Textul ordonanței:
”La articolul 155 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:
« i) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”
Printre argumentele aduse de Guvern se numără ”obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent”, precum și alte obligații de a gestiona resursele și cheltuielile statului „în scopul menținerii stabilității macroeconomice”.
Concediu medical, taxat cât salariul
Astfel, procentului de 35% care reprezintă CAS și taxarea pe venit i se adaugă acum și 10% de la contribuția de asigurări sociale de sănătate. Rezultă un procent de 45% – asemănător impozitului pe salariu.
Taxa pe sănătate vizează și alte categorii de persoane, inclusiv cei care se asigură voluntar pentru concedii medicale, cum ar fi persoanele fizice autorizate (PFA) și profesiile liberale.
Ca și până acum, angajatorii vor reține aceste sume și le vor vira bugetului de stat.
Pe lângă o scădere a veniturilor în perioada concediului medical, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților oferă și alte cheltuieli pe care oamenii îmbolnăviți le-au avut de suportat din banii lor.
El enumeră analizele medicale, consultațiile medicale de la spitalele private în lipsa alternativei la cele publice, cumpărarea medicamentelor, cheltuielile cu un anume regim alimentar sau chiar și serviciile sociale în cazul celor cu o anumită invalididate.
”Omul, din venitul pe care îl are pe concediu medical, nu poate să acopere aceste cheltuieli și de multe ori e pus în situații neplăcute. Ori nu-și ia tratamentul care trebuie, ori nu mai continuă să facă analize medicale de specialitate”, adaugă Barbu.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că propunerea impozitării concediilor medicale a venit de la Ministerul de Finanţe. Demnitarul a afirmat că urmează să se stabilească dacă această impozitare va fi ridicată pentru toate categoriile.
”Din câte ştiţi, Ministerul de Finanţe este la colegii noştri de coaliţie, de acolo a plecat propunerea. Eu o înţeleg, din punct de vedere al finanţistului, dacă vreţi, eu nu sunt finanţist. Dar, sigur că sunt pacienţi care au boli cronice, pacienţi oncologici la care şi costurile vieţii de zi cu zi sunt importante, iar discuţia care există în momentul de faţă este de a analiza dacă această impozitare va fi ridicată pentru unele categorii sau în general. Aşteptaţi, să avem discuţii, dar, cu siguranţă, pentru pacienţii cu boli cronice sau oncologici, eu am avut o poziţie în acest sens, va exista o măsură reparatorie”, a precizat Rafila, în cadrul unei conferințe de presă la Slobozia.
Ministrul Sănătăţii consideră că impozitarea concediilor medicale nu reprezintă o supraimpozitare. ”Când lucraţi, primiţi un salariu, venitul este impozitat cu 10%. În cazul concediilor medicale, venitul nu este impozitat. Este vorba de impozitarea acelui venit. A existat o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul de Finanţe, care a introdus şi veniturile din concediile medicale în această grilă de impozitare, care se aplică în mod curent. Dacă spui că este supraimpozitare se înţelege că e un impozit suplimentar. Nu este vorba de niciun impozit suplimentar, ca să lămurim lucrurile de la început!”, a mai spus Rafila.
Medicii de familie sunt ironici la adresa criticilor premierului Ciolacu legate de numărul prea mare de concedii medicale din România.
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a transmis, miercuri, un mesaj ironic, după ce premierul Marcel Ciolacu s-a arătat nemulţumit de numărul mare de concedii mediale acordate pentru ”dureri de spate” şi ”răceală”. Medicul afirmă că ar putea fi exlus de pe lista de urgenţe şi orice sindrom febril, pentru că ”e dovedit ştiinţific că mişcarile repetate degajă energie şi orice salariat cu frisoane e o sursă ecologică”.
”Înţeleg că dl Prim-ministru va modifica toată legislaţia cu privire la concediile medicale şi la definirea şi codificarea urgenţelor, ca să nu mai ia concedii cei cu crize de HDL cu sindrom radicular (popular „dureri de spate”) sau, Doamne fereşte, cu gripă. Recomand foarte serios să excludă de pe lista de urgenţe medico-chirurgicale şi orice sindrom febril, fiindcă e dovedit ştiinţific că mişcarile repetate degajă energie şi orice salariat cu frisoane e o sursă ecologică”, a scris, miercuri, pe Facebook, medicul Sandra Alexiu.
Aceasta continuă mesajul ironic, făcând referire la energia verde: ”Ne încadrăm şi la energie verde şi putem şi să economisim banii de pe concediile medicale”.
”Astfel vom putea în sfârşit să dam concedii medicale la oameni sănătoşi, chiar 14 zile, aşa, ca în pandemie, că ei nu degajă nimic”, a mai transmis medicul.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, marţi, că au fost date 274.000 de concedii medicale pentru dureri de spate şi 187.000 de concedii medicale pentru strănutat şi răceală şi s-a arătat nemulţumit că pentru astfel de afecţiuni se dau concedii medicale pentru care ar trebui aplicată scutirea de impozit, dacă acest lucru va fi aprobat şi de Camera Deputaţilor.
