”Președintele tuturor românilor” și al Statului Eșuat, Klaus Iohannis, discurs din Parlamentul European, despre războiul din Ucraina și despre cum trebuie să rămânem uniți.
Turistul de lux al Statului Eșuat, Klaus Iohannis, discurs în Parlamentul European: ”Țara mea e probabil unul din cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE”.
”Preşedintele” Klaus Iohannis a vorbit miercuri în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune la Strasbourg, în cadrul dezbaterii „This is Europe”. Şeful statului a fost invitat de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, să participe la această dezbatere. Șeful statului a vorbit despre susținerea Ucrainei, despre nevoia de extindere a Uniunii Europene, dar și despre asumarea rolului de ”lider global” de către Uniunea Europeană.
Klaus Iohannis: ”Ne confruntăm cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei.”
Klaus Iohannis a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European, că ne confruntăm cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei, şi de aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul şi certitudinea că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi.
”Vă mulțumesc, doamnă Președinte Metsola, pentru că mi-ați oferit ocazia de a reveni în centrul democrației europene, la începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene!
”Preşedintele” Klaus Iohannis a declarat în cadrul discursului susţinut în plenul Parlamentului European că ”Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent, iar viitorul nostru şi cel al generaţiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum”.
”La nivel global, ordinea internaţională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În jurul Uniunii, instabilitatea şi insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi. Schimbările climatice, dificultăţile economice şi migraţia ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor şi, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituţiile noastre”, a arătat şeful statului în discurs.
Klaus Iohannis a arătat că ”ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei”.
”De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul – şi certitudinea – că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi”, a adăugat Iohannis. Preşedintele României a menţionat că, ”într-un astfel de moment crucial, ne stau în faţă întrebări fundamentale, şi trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj şi responsabilitate”.
”În primul rând, „Ce putem face şi ce trebuie să facem ca Uniune?”. Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acţiunilor noastre. Ultimii ani au dovedit că acţiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esenţială. Unitatea noastră a fost testată în mod repetat şi nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii şi ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază. În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: „Ce putem face mai mult pe plan intern?”. Consolidarea rezilienţei noastre interne este o condiţie fundamentală pentru o Uniune mai puternică şi pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuţie”, a subliniat preşedintele.
Şeful statului a mai spus că ”discuţia include şi necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la ameninţările hibride şi pentru a spori funcţionalitatea sistemelor democratice şi înseamnă şi dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce priveşte inteligenţa artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivităţii prin producţie industrială şi lanţuri de aprovizionare durabile.
”Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piaţă Unică puternică, ce poate oferi soluţii la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea şi dezvoltarea pe scară largă. Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienţei noastre interne. Acţionăm pentru consolidarea capacităţilor noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziţia ecologică şi digitală, reacţia la situaţii de urgenţă şi dezastre naturale, eficienţa energetică şi lanţurile de aprovizionare”, a spus Iohannis în discurs.
”În pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanţe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru. Construcţia noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfăşurare. Aşa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, „Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilităţii personale”. Prin urmare, dragi colegi, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toţi cetăţenii noştri”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a afirmat că avem o responsabilitate specială faţă de tinerii noştri.
”Generaţiile viitoare privesc spre noi cu speranţă şi optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic şi marcate de dificultăţi socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere şi de a le livra rezultate concrete în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică şi oportunităţile de angajare. În urmă cu cinci ani, am adoptat Declaraţia de la Sibiu. Cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile. Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept – acestea continuă să se afle în centrul acţiunii noastre europene comune. În ceea ce mă priveşte, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori şi principii – şi sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfăşuraţi şi dumneavoastră aici, în Parlamentul European. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menţine Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită şi mai puternică”, a spus şeful statului în final.
Ca și în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în valoarea acțiunii europene unite și solidare, în puterea incontestabilă a „unei singure Europe”.
Efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu – toate acestea sunt numai câteva dintre evoluțiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci și atașamentul nostru sincer față de Uniune și față de valorile și principiile care ne țin împreună.
Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității
Doamnelor și domnilor,
Țara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esențiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însușindu-și astfel modul de viață european.
Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității.
Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni Europene.
”În jurul Uniunii, instabilitatea și insecuritatea au atins niveluri alarmante”
Doamnelor și domnilor,
Proiectul european necesită, zi de zi, atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă.
România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene.
Avem responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noștri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democrație și dezvoltare.
Iar o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor.
Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent. Viitorul nostru și cel al generațiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum.
”Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situația din Marea Roșie și evoluțiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securități”.
La nivel global, ordinea internațională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei.
În jurul Uniunii, instabilitatea și insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situația din Marea Roșie și evoluțiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securități.
Schimbările climatice, dificultățile economice și migrația ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale.
Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre.
Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei.
De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul – și certitudinea – că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi.
”Ultimii ani au dovedit că acțiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială”.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Într-un astfel de moment crucial, ne stau în față întrebări fundamentale. Trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj și responsabilitate.
În primul rând, „Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?”.
Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acțiunilor noastre.
Ultimii ani au dovedit că acțiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială.
Unitatea noastră a fost testată în mod repetat și nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază.
”Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienței noastre interne”.
În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: „Ce putem face mai mult pe plan intern?”.
Consolidarea rezilienței noastre interne este o condiție fundamentală pentru o Uniune mai puternică și pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuție.
Discuția include și necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la amenințările hibride și pentru a spori funcționalitatea sistemelor democratice.
Înseamnă și dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce privește inteligența artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivității prin producție industrială și lanțuri de aprovizionare durabile.
Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piață Unică puternică, ce poate oferi soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea și dezvoltarea pe scară largă.
Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienței noastre interne.
Acționăm pentru consolidarea capacităților noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziția ecologică și digitală, reacția la situații de urgență și dezastre naturale, eficiența energetică și lanțurile de aprovizionare.
O altă linie evidentă de acțiune este aceea de a continua să sprijinim Ucraina.
Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o „oboseală a solidarității” europene.
Apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei „oboseli”.
România rămâne angajată în acest efort comun.
Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune.
De asemenea, trebuie să ne concentrăm mai departe asupra securității. Ne îndreptăm acum spre o planificare comună, pe termen lung, și spre o convergență sporită în domeniul securității și apărării europene.
Lucrăm în deplină complementaritate cu NATO și este într-adevăr timpul să ne îndeplinim ambițiile europene în ceea ce privește industria noastră de Apărare.
”Trebuie să fim conștienți cu privire la euroscepticismul în creștere”.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Doresc să îmi exprim aprecierea pentru atașamentul puternic pe care acest For l-a avut mereu față de valorile fundamentale. Dar trebuie să fim conștienți cu privire la euroscepticismul în creștere.
Adepții săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluții greșite și periculoase care ar putea arunca în criză societățile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii noștri.
În al treilea rând, „Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?” este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru.
Răspunsul este clar.
Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea.
Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv.
România – și eu personal – l-am promovat intens. Aceasta confirmă atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate.
Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol principal la nivel mondial în menținerea ordinii internaționale.
Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în vecinătatea noastră.
În același timp, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol principal la nivel mondial în menținerea ordinii internaționale, ca o precondiție pentru păstrarea modului nostru de viață și a valorilor noastre. Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internațional.
Provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relațiilor cu parteneri care au valori și interese similare. Asigurarea acestei rețele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici și mai competitivi pe termen lung.
De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile de deschidere la nivel mondial către Africa, Asia-Pacific și America Latină.
Și trebuie să consolidăm în continuare legătura transatlantică – acest aspect este crucial pentru succesul nostru!
Două ultime întrebări apar în reflecția noastră: „Dispunem de mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.
Uniunea dispune de instrumente juridice și instituționale pentru a-și atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie și la criza care a urmat este edificator în acest sens.
Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor. Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate.
Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu Votul cu Majoritate Calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor.
Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilitățile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai ușor și mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exercițiu.
”Suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani”.
Stimați membri ai Parlamentului European,
În pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanțe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru.
Construcția noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfășurare.
Așa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, „Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilității personale”. Prin urmare, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toți cetățenii noștri.
Avem o responsabilitate specială față de tinerii noștri. Generațiile viitoare privesc spre noi cu speranță și optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic și marcate de dificultăți socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere și de a le livra rezultate concrete în ceea ce privește educația, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică și oportunitățile de angajare.
În urmă cu cinci ani, am adoptat Declarația de la Sibiu. Cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile.
Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept – acestea continuă să se afle în centrul acțiunii noastre europene comune.
În ceea ce mă privește, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori și principii – și sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfășurați și dumneavoastră aici. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menține Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită și mai puternică”, a declarat Klaus Iohannis în fața Parlamentului European.
Klaus Iohannis, invitat de președintele Parlamentului European la seria de dezbateri ”This is Europe”
Şeful statului a fost invitat de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, să participe la această dezbatere.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, invitația transmisă Președintelui Klaus Iohannis de a se adresa plenului Parlamentului European reflectă aprecierea acestui for pentru rolul țării noastre de promotor al unui proiect european solid si transparent.
Cu prilejul participării la dezbaterea din plenul Parlamentului European, șeful statului va avea și consultări cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și privind prioritățile pentru anul 2024.
Numele lui Klaus Iohannis era vehiculat pentru Șefia Consiliului European, însă Charles Michel a anunțat nu mai participă la alegerile pentru Parlamentul European și își va păstra mandatul pana la termen.
