Pe bază de ”Uniți Salvăm”, România ar putea plăti până la șase miliarde de dolari dacă pierde procesul ”Roșia Montana Gold Corporation”.
România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).
Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat.
Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.
Termenul limită al sentinței: 13 martie
Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii.
”Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023.
Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România.
În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie.
România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana
Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD.
Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari.
Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii.
În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier.
”Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013.
Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale.
”Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019.
Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% – o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege.
În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte.
Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.
Ipocritul progresist Cioloș, cel responsabil pentru scandalul ”Roșia Montană”, îl amenință pe Marcel Ciolacu cu dosar penal. Ce acuzații i se aduc premierului și lui Victor Ponta.
Europarlamentarul Dacian Cioloş a declarat că Roşia Montană este o afacere a PSD din care social-democraţii vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces. „Marcel Ciolacu să îl sune de urgenţă pe consilierul său actual, Victor Ponta, sau pe fostul său şef de partid, acelaşi Victor Ponta, şi să explice de ce mereu şi mereu trebuie să plătească românii în locul lor”, mai spune fostul premier.
Dacian Cioloș îi cere lui Marcel Ciolacu să își asume răspunderea pentru situația de la Roșia Montană. El afirmă că Victor Ponta este principalul vinovat și susține că „Roșia Montană este o afacere a PSD din care acești oameni vor să câștige bani indiferent de cum se va încheia acest proces”. „Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ți răspunderea. Și explică-i și lui Marcel adevărul”, cere fostul premier.
”Când nu fură pentru ei, pesediştii fură pentru alţii. Aşa se traduce situaţia de la Roşia Montană, unde Victor Ponta este principalul vinovat pentru că a semnat actele de care avea nevoie Roşia Montană Gold Corporation. Marcel Ciolacu să îl sune de urgenţă pe consilierul său actual, Victor Ponta, sau pe fostul său şef de partid, acelaşi Victor Ponta, şi să explice de ce mereu şi mereu trebuie să plătească românii în locul lor. Să fie clar pentru toată lumea: Roşia Montană este o afacere a PSD din care aceşti oameni vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces. Fie prin exploatare ilegală, fie prin procente rezultate ca urmare a procesului, să nu aveţi niciun dubiu că cei de la PSD aşteaptă să le intre sume considerabile în cont. Restul e mascaradă politică pusă la cale de Marcel Ciolacu şi de ceilalţi beneficiari”, a afirmat Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat de presă.
”Astăzi încearcă să şteargă urmele şi nu vor să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte. Din acest motiv îi cer lui Marcel Ciolacu să îşi asume răspunerea, el şi prietenii lui care au dat exploatarea pe mîna Gold Corporation împotriva românilor care au ieşit în stradă pentru protejarea un sit de valoare universală. Compania Roşia Montană Gold Corporation a dat în judecată statul român în iulie 2015, când prim-ministru era Victor Ponta. Evident, pentru Marcel Ciolacu este de vină Cioloş, care a ajuns la guvern în decembrie 2015, şi nu consilierul său «onorific» Ponta care, prin acţiunile sale şi ale prietenului Vâlcov, care era şeful Comisiei pentru Roşia Montană din Parlament, a dus România în această fundătură”, a completat Cioloş.
Acesta a adăugat că ”Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013 pentru demararea proiectului”.
”În documentele de la tribunal scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului şi le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare – inclusiv modificarea unor legi de mediu şi de patrimoniu care protejau situl Roşia Montană. Speriat de reacţia oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja. A băgat statul român într-o situaţie gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro. De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibăşelilor pe care ei le-au făcut, statul şi cetăţenii vor plăti despăgubiri”, a mai precizat europarlamentarul Cioloş.
”Cei de la Roşia Montană, din 1998, dar mai ales din 2005, de când e Traian Băsescu preşedinte, au avut promisiuni ferme că proiectul se va face. Cu siguranţă vor cere despăgubiri, nu ştiu cât. Ţinând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Probabil că o să plătim toţi şi cred că e corect să spunem acest lucru”, zicea premierul Ponta în 2015, mai relatează Dacian Cioloş.
”Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ţi răspunderea. Şi explică-i şi lui Marcel adevărul, că dacă pierdem acest proces este din cauza angajamentelor pe care tu le-ai luat faţă de companie fără a avea bază legală, ci pe promisiuni fără acoperire”, a conchis acesta.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, că până pe data de 10 februarie va veni o decizie definitivă în cazul Roşia Montană şi că s-a obişnuit ca notele de plată să-i vină lui, ca prim-ministrul.
”Vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administrative luate ca România să piardă acest proces, am să vi le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, a spus liderul PSD.
Guvernul a aprobat, joi, un Memorandum privind aprobarea împuternicirii Ministerului Finanţelor pentru contractarea de servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în vederea asigurării reprezentării României în această cauză.
Liderul REPER, Dacian Cioloș, îi cere premierului Marcel Ciolacu să publice toate documentele din dosarul de la tribunalul internațional în cazul Roșia Montană, în care soluția este așteptată în 10 februarie. El susține că Ciolacu, „manevrat din umbră” de Victor Ponta, ar putea să încerce să ascundă opiniei publice responsabilii pentru prejudiciul adus statului român în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation.
”Evident, pentru Marcel Ciolacu este de vină Cioloș, care a ajuns la guvern în decembrie 2015, și nu consilierul său ”onorific” Ponta care, prin acțiunile sale și ale prietenului Vâlcov, care era șeful Comisiei pentru Roșia Montană din Parlament, a dus România în această fundătură. Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013 pentru demararea proiectului.
”În documentele de la tribunal scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaște că a negociat cu RMGC demararea proiectului și le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare – inclusiv modificarea unor legi de mediu și de patrimoniu care protejau situl Roșia Montană. Speriat de reacția oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja. A băgat statul român într-o situație gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro. De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibășelilor pe care ei le-au făcut, statul și cetățenii vor plăti despăgubiri”, mai spune Dacian Cioloș.
”Cei de la Roșia Montană, din 1998, dar mai ales din 2005, de când e Traian Băsescu președinte, au avut promisiuni ferme că proiectul se va face. Cu siguranță vor cere despăgubiri, nu știu cât. Ținând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Probabil că o să plătim toți și cred că e corect să spunem acest lucru”, zicea premierul Ponta în 2015. Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ți răspunderea. Și explică-i și lui Marcel adevărul, că dacă pierdem acest proces este din cauza angajamentelor pe care tu le-ai luat față de companie fără a avea bază legală, ci pe promisiuni fără acoperire”, declară Dacian Cioloș.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri, subliniind, însă, că vor fi prezentate public toate documentele din care reiese cine a greşit din partea română în acest proces.
„M-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină ca şi prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii. După vaccinuri… astăzi fac o şedinţă de guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi ca să ne putem apăra ca şi alte state din Uniunea Europeană (în cauza Pfizer – n.r). Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. Ieri, în şedinţa de Guvern, am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul”, a declarat, joi, Ciolacu.
Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023. ”Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.
România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană și să plătească miliarde de dolari, o decizie definitivă urmând să fie luată pe 10 februarie.
Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol în vara anului 2021.
Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, ”recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).
