La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), programat la Bruxelles pe 4 şi 5 decembrie, pe a cărui agendă provizorie se află şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, nu va exista un vot pe acest subiect, au declarat, marţi, surse guvernamentale.
Consiliul JAI care va avea loc pe 4 decembrie nu va supune la vot aderarea României la Schengen, desi subiectul se află pe ordinea de zi a reuniunii, au precizat surse politice. Astfel, se doreşte convocarea unul nou Consiliu Extraordinar, până la sfârşitul lunii decembrie, în care să se decidă o aderare în etape a ţării noastre, mai întâi pe aerian, din martie anul viitor.
Scenariul a fost discutat şi de premierul Marcel Ciolacu cu omologul său spaniol, Pedro Sanchez, Spania deţinând preşedinţia Consiliului, în această perioadă.
Astfel, la Consiliul JAI din 4 decembrie ar urma să se discute situaţia aderării României şi Bulgariei la Schengen fără să se supună la vot acest lucru, în condiţiile în care în Olanda încă sunt negocieri pentru formarea noului Guvern.
Un Consiliu Extraordinar al JAI, la finalul lunii decembrie, ar urma să supună la vot o posibilă aderare a României şi Bulgariei, dar în etape, mai întâi pe aerian, din luna martie anul viitor, şi apoi pe rutier şi maritim, în etapa a doua.
Eistă discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie, unde ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024.
Nu se pune problema decuplării de Bulgaria, în acest context.
Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se regăseşte pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniştrilor de Justiţie şi de Interne de la începutul lunii decembrie la Bruxelles, conform agendei publicate pe site-ul Consiliului.
”Raportul pe care l-am inițiat și coordonat în Parlamentul European, care are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, și care cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din legislativul european.
Raportul prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.
În cadrul raportului se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe rațiuni pur politice este regretabilă și cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituțional și cooperării loiale în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenție sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și posibilității invalidării acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei și Olandei în perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie.
Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportată la tratatele și valorile europene, dar și la drepturile cetățenești, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu.
Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă și în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea țării noastre la zona de liberă circulație.
Rezultatul obținut în Comisia pentru Afaceri Constituționale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spațiul Schengen și transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru țara noastră.
Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputați prezenți. Voturile împotrivă au aparținut unui eurodeputat PPE și unui eurodeputat anti-european”, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu.
Mai mult, pe lângă problemele ridicate de Austria, Olanda se declară împotriva aderării Bulgariei la Schengen, fapt care ne afectează și pe noi, având în vedere că România este cuplată cu țara vecină.
