Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că mărirea salariilor reprezintă un risc inflaţionist, iar legat de o majorare a pensiilor a declarat că aşteaptă să vadă despre ce este vorba şi că deocamdată “este cam mult zgomot”, că se aplică de la anul sau că este indexare.
Raport BNR asupra inflației. Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului e de 7,5%, dar avem o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul lui 2024, în contextul majorărilor legiferate de taxe și impozite/ Procesul dezinflaționist va continua. Isărescu: Ajungem în intervalul țintei în T3 2025.
Mugur Isărescu a fost întrebat vineri, într-o conferinţă de presă, dacă majorările de pensii şi salariile pot reprezenta factori de presiune în plus pe creşterea inflaţiei anul viitor.
“O creştere a salariilor, ne-am exprimat, o considerăm un factor inflaţionist, un risc inflaţionist, mai ales dacă depăşeşte un anumit nivel. De regulă, se face comparaţia cu productivitatea. Nu este o comparaţie care se poate face uşor. Dar vom încerca să o dezvoltăm şi noi cu modelele noastre”, a afirmat guvernatorul BNR.
Legat de pensii, el a precizat că aşteaptă să vadă despre ce este vorba mai exact.
“În ceea ce priveşte pensiile, să vedem despre ce este vorba. Când vom primi programul, ne vom exprima. Deocamdată este cam mult zgomot, că se aplică de la anul, că e indexare, că mai vine ceva în plus”, a declarat Mugur Isărescu.
Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului curent rămâne la 7,5%, dar avem o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate ale unor taxe și impozite, a anunțat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în prezentarea de azi a raportului trimestrial asupra inflației. Procesul dezinflaționist este anticipat să continue, cu această întrerupere temporară în T1 2024 (când vor intra în vigoare noi taxe și impozite). România a ajuns să aibă a doua cea mai mare rată anuală a inflației din UE după Ungaria.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința de miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. Pe ansamblul trimestrului II 2023, așa cum s-a anticipat, rata anuală a inflației și-a accelerat considerabil descreșterea, reducându-se de la 14,53 la sută în martie la 10,25 la sută în iunie.
Scăderea a fost antrenată în continuare în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută în iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană când vine vorba de inflație, după Ungaria, spune guvernatorul Băncii Naționale a României. O poziție deloc onorantă, după ce în lunile de vară, ne situam pe locul șapte în rândul statelor comunitare.
Mugur Isărescu a explicat și care este cauza: deficitul fiscal ridicat. Totuși, în ciuda acestei evoluții, BNR își menține prognoza de inflație de 7,5% pentru finele acestui an. În 2024, însă, creșterile de taxe aduse de pachetul de legi fiscal-bugetare vor contribui la o nouă majorare a prețurilor, avertizează Mugur Isărescu.
„Eram pe locul șapte, opt, dacă nu mă înșel, în lunile de vară și acum am ajuns pe locul doi la inflație. Singura țară care are o variația anuală, deci un indice IAPC mai mare decât noi, este Ungaria. Desigur, apare întrebarea de ce acest lucru? De ce această deteriorare comparativă?
Păi, principalul factor este ceea ce caracterizează România comparativ cu celelalte țări, și anume un deficit fiscal mai mare, o poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă„, a spus Mugur Isărescu.
„Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate, pe acelea le-am luat în considerare, a unor taxe și impozite.
Impactul acesta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul întâi al anului viitor„, a explicat Isărescu.
