Ordonanța privind noile măsuri fiscal-bugetare a trecut de CCR și a fost promulgată de Klaus Iohannis, undă verde pentru austeritate

Reforma fiscală, pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament la final de septembrie, a fost promulgată azi de președintele statului, după ce Curtea Constituțională a anunțat săptămâna trecută că proiectul de lege care o conține respectă toate rigorile legii fundamentale. Acum că a fost promulgată, mai lipsește doar publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că există toate șansele măsurile să fie oficializate în această lună. În această ipoteză, calendarul de intrare în vigoare a noutăților va fi unul destul de strâns, în condițiile în care există măsuri care se vor aplica în 15 zile de la publicare. Iată cele mai importante măsuri fiscale, în ordinea în care vor intra în vigoare.

Klaus Iohannis, a semnat joi, 26 octombrie 2023, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Totul vine după ce legea privind măsurile fiscal-bugetare a fost declarată constituţională, pe 18 octombrie, după cum a decis Curtea Constituţională.

„CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege a vizat un scop unic şi unitare, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public şi reducerea cheltuielilor statului.

În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR„, a declarat atunci preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache.

Judecătorii CCR au respins, pe 18 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care atunci erau la PNL, pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi au decis că legea este constituţională. Astfel, Curtea a constatat că ”angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului”.

”În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”, arată comunicatul de presă al CCR.

USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.

Pe 26 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat, în plenul reunit al Parlamentului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul privind măsurile fiscale că ”de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai alesm s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală!”.

”Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară şi să pună punct modului în care cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins! Vă spun cu toată responsabilitatea – de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie! M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea!”, a afirmat Marcel Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului de marţi, în care Executivul îşi asumă răspunderea pe proiectul privind măsurile fiscale.

Şeful Guvernului a mai spus că nu este adeptul modificărilor fiscale, atunci când nu este cazul şi nu crede în varianta ”inventării de noi biruri” pentru mediul de afaceri corect, care îşi achită impozitele şi taxele la stat. ”Cred că singura cale prin care această ţară se poate dezvolta este un paerteneriat cinstit şi real între guvern şi mediul de afaceri”, a adăugat prim-ministrul Ciolacu.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă „risipa bugetară” şi să pună punct modului în care „cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins”, declara, pe 26 septembrie, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales, s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea. M-am săturat să văd că unii îşi încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanţă, în vreme ce alţii trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu. M-am săturat să văd cum unii îşi pot plăti corect toate taxele, contribuţiile şi impozitele, iar alţii urlă ca din gură de şarpe că nu se poate să fii corect! Trebuie să înţelegem cu toţii că, aşa cum a fost până acum, statul român nu poate merge mai departe! Nu mai putem să ne minţim unii pe alţii, nu mai putem să ne facem că facem, nu mai putem să cerem mereu… fără să dăm nimic în schimb! Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte şi echitabile pentru toţi cei care muncesc, indiferent unde muncesc – la stat sau la privat!„, a transmis atunci Marcel Ciolacu.

Pe 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la CCR cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

Pe 18 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat la acea dată că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

„Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei„, arăta Marian Enache.