Iranul a lansat joi un apel către ”ţările musulmane şi arabe” să facă front comun împotriva Israelului, în timp ce lideri occidentali, cu preşedintele Joe Biden în frunte, au avertizat Teheranul „să fie atent” şi să nu extindă dincolo de Gaza războiul care a făcut deja mii de morţi şi de răniţi.
Iran și Hamas se aliază împotriva Israelului. Întâlnire la Doha între liderul grupării islamiste și șeful diplomației de la Teheran
Liderul grupării islamiste Hamas și ministrul de Externe al Iranului s-au întâlnit sâmbătă seara în capitala Qatarului, Doha, pentru a pune la cale un plan de rezistență împotriva armatei de la Tel Aviv.
Ministrul iranian de externe, Hussein Amirabdollahian, şi liderul Hamas, Ismail Haniyeh, au discutat despre modalităţile de consolidare a ‘axei de rezistenţă’ împotriva Israelului în timpul întâlnirii lor de sâmbătă seara.
”Axa de rezistenţă” se referă la o alianţă de grupuri militante împotriva statului evreu.
Israelul este duşmanul declarat al Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Teheranul şi-a extins legăturile politice şi militare în regiune începând cu anii 1990.
Republica Islamică sprijină Hamas din punct de vedere financiar şi militar, scrie AFP. Cu toate acestea, ea respinge acuzaţiile privind implicarea sa în atacurile grupării palestiniene.
Ministrul iranian a avertizat duminică, din capitala Qatarului, că nimeni nu poate garanta controlul situaţiei şi perspectiva unei extinderi a conflictului dacă ”atacurile regimului sionist asupra populaţiei fără apărare din Gaza continuă”, relevă un comunicat al Ministerului de Externe de la Teheran.
În timp ce se pregăteşte să lanseze o ofensivă terestră în Gaza, Israelul se teme de deschiderea unui al doilea front la graniţa de nord cu Libanul, în cazul în care Hezbollah, o altă mişcare susţinută de Iran, ar decide să intervină în sprijinul aliatului său palestinian.
Ministrul iranian a afirmat că părţile care doresc să prevină extinderea crizei trebuie ”să împiedice atacurile barbare ale regimului sionist”, potrivit comunicatului.
Hussein Amirabdollahian a sosit la Doha după ce s-a întâlnit cu aliaţi în cadrul unei călătorii în Irak, Siria şi Liban, inclusiv cu şeful miliţiei şiite Hezbollah, Hassan Nasrallah.
Qatar a fost unul dintre principalii susţinători ai Hamas timp de aproximativ 15 ani. Bogatul emirat din Golf sprijină mişcarea islamistă în principal din punct de vedere politic şi oferă ajutor financiar, de exemplu pentru reconstrucţia infrastructurii după atacurile israeliene. Haniyeh însuşi locuieşte în Qatar.
În acelaşi timp, Qatar şi-a asumat şi rolul de mediator cu Occidentul. Joi, cancelarul german Olaf Scholz l-a primit la Berlin pe emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani.
Republica islamică se află în centrul atenţiei din cauza sprijinului său fără rezerve pentru Hamas, mişcarea islamistă palestiniană pe care o susţine de ani de zile.
Preşedintele Ebrahim Raissi a chemat ”ţările musulmane şi arabe să se coordoneze” pentru a ”stopa crimele” Israelului.
”Republica islamică va încerca să pună la punct această coordonare cât mai repede posibil, contactând lideri ai ţărilor musulmane”, a adăugat el, potrivit preşedinţiei de la Teheran.
Preşedintele Raissi a avut miercuri seara discuţii cu prinţul saudit Mohammad bin Salman şi cu preşedintele sirian Bashar al-Assad, iar pe ministrul său de externe Hossein Amir-Abdollahian l-a trimis joi în Irak şi în Liban vineri, potrivit media iraniene şi libaneze.
Teheranul s-a oferit să găzduiască o reuniune de urgenţă a Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI) a cărei misiune este promovarea cooperării între cele 57 de ţări membre, notează France Presse, citată de Agerpres.
Până în prezent, nu a fost anunţată nicio decizie cu privire la această propunere sau la alte iniţiative concrete de sprijinire a palestinienilor, notează AFP.
Deoarece nu este o ţară arabă, Iranul nu face parte din principalele organizaţii din Orientul Mijlociu, cum ar fi Liga Arabă, care s-a reunit miercuri la Cairo.
Republica islamică conferă tradiţional o dimensiune religioasă apărării cauzei palestiniene, care a devenit unul din pilonii diplomaţiei sale după revoluţia din 1979, în paralel cu dorinţa sa de a vedea dispărut Israelul, a cărui existenţă nu o recunoaşte.
Preşedintele Raissi a acuzat joi Israelul că ”aruncă bombe asupra unor oameni lipsiţi de apărare” în Fâşia Gaza pentru că „nu-i poate învinge pe combatanţii palestinieni”.
”Aceste acte ale regimului sionist nu sunt un semn de victorie, ci de înfrângere”, a spus el în timpul unui discurs la Shiraz (sud).
În convorbirea sa telefonică cu preşedintele al-Assad, el a condamnat ”genocidul continuu al palestinienilor”.
Ziarele oficiale iraniene au publicat joi pe prima pagină imagini cu distrugerile provocate de bombardamentele israeliene care au făcut peste 1.350 de morţi în Gaza, dar fără nicio menţiune a împrejurărilor în care peste 1.200 de persoane, în cea mai mare parte civili, au fost ucişi în atacurile Hamas în Israel, potrivit autorităţilor.
Prudent faţă de Iran de sâmbătă, Occidentul a ridicat tonul şi a avertizat Teheranul să nu extindă conflictul.
Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că, a trimis un „semnal clar iranienilor: Fiţi atenţi!”.
Washingtonul se teme în special de deschiderea unui al doilea front în nordul Israelului la frontiera cu Libanul, dacă Hezbollah, mişcarea şiită aliată cu Hamas şi susţinută de Iran, ar decide să intervină pe scară largă.
În timpul discuţiei cu Raissi, prinţul moştenitor saudit a declarat că Riadul comunică „cu toate părţile internaţionale şi regionale pentru a pune capăt escaladării actuale”.
Este un obiectiv pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit ca mediator, şi ţări precum Egiptul, care se învecinează cu Fâşia Gaza, susţin că îl urmăresc.
Ayatollahul Ali Khamenei, cea mai înaltă autoritate a Iranului, a negat marţi implicarea ţării sale în ofensiva Hamas, reafirmându-şi totodată sprijinul pentru mişcarea islamistă palestiniană.
”Nu avem până acum dovezi tangibile că Iranul a sprijinit în mod concret acest atac laş al Hamas”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz.
„Dar este clar pentru noi că, fără sprijinul iranian din ultimii ani, Hamas nu ar fi fost în măsură să lanseze atacuri fără precedent pe teritoriul israelian”, a adăugat el.
La o săptămână după ce a atacat Israelul cu mii de rachete și sute de militanți care au trecut granița din Fâșia Gaza, Hamas continuă să se lupte cu ceea ce se spune că este armata cea mai puternică din Orientul Mijlociu. Reuters a făcut o analiză a modului în care mișcarea palestiniană a reușit în secret să-și formeze o armată și să adune un arsenal important de armament.
Forțele israeliene gata să invadeze Gaza cu misiunea de a distruge Hamas se vor confrunta cu un adversar din ce în ce mai capabil, antrenat de ani de zile de o rețea de sprijin clandestină care se întinde cu mult dincolo de micuța enclavă, în Iran și până la grupărilor arabe aliate.
Atacul mortal al Hamas asupra sudului Israelului din urmă cu șapte zile, fără precedent pentru mișcare prin planificarea și amploarea sa, a fost o demonstrație devastatoare a expertizei militare pe care a dobândit-o, de la preluarea controlului în Gaza, în 2007.
”Necesitatea este mama invenției”, a spus Ali Baraka, un înalt oficial al Hamas, adăugând că grupul a apelat de mult timp la bani și pregătire din Iran și reprezentanți regionali iranieni, cum ar fi Hezbollah, din Liban, întărindu-și în același timp propriile forțe în Gaza.
Dificultățile întâmpinate în importul de arme au însemnat că în ultimii nouă ani ”ne-am dezvoltat capacitățile și suntem capabili să fabricăm la nivel local”, a spus Baraka, a cărui locație e în Liban. În războiul din Gaza din 2008, rachetele Hamas aveau o rază de acțiune maximă de 40 km, dar aceasta a crescut la 230 km până la conflictul din 2021, a adăugat el.
Astăzi, organizația secretă și extinsă este de nerecunoscut față de micul grup palestinian care a publicat primul său pliant în urmă cu 36 de ani, protestând împotriva ocupației israeliene, potrivit interviurilor pe care Reuters le-a realizat cu 11 persoane familiarizate cu capacitățile grupului, inclusiv figuri importante din Hamas, oficiali regionali de securitate și experți militari.
”Sunt o mini-armată”, a spus o sursă apropiată Hamas din Fâșia Gaza, care a refuzat să i se dezvăluie identitatea, din cauza sensibilității problemei. El a spus că grupul a avut o academie militară care predă o gamă largă de specializări, inclusiv securitate cibernetică, și că se mândrește cu o unitate de comando naval în aripa sa militară, de 40.000 de oameni.
În schimb, în anii 1990, Hamas avea mai puțin de 10.000 de luptători, potrivit site-ului globalsecurity.org.
De la începutul anilor 2000, grupul a construit o rețea de tuneluri sub Gaza, pentru a ajuta luptătorii să se ascundă, să găzduiască fabrici de arme și să aducă arme din străinătate, potrivit unei surse regionale de securitate, care, de asemenea, a refuzat să fie numită. Grupul a achiziționat o serie de bombe, mortiere, rachete, rachete antitanc și antiaeriene, au declarat oficialii Hamas.
Capacitățile în expansiune au produs rezultate din ce în ce mai letale de-a lungul anilor. Israelul a pierdut nouă soldați în timpul incursiunii Hamas din 2008. În 2014, numărul a crescut la 66.
H.A. Hellyer, un senior asociat la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie, a declarat că Israelul este capabil să distrugă Hamas în atacul său așteptat asupra enclavei dens populate: ”Întrebarea nu este dacă este posibil sau nu. Întrebarea este ce fel de preț va fi impus restului populației, deoarece Hamas nu locuiește pe o insulă în ocean sau într-o peșteră din deșert”.
După cel mai recent război din Gaza, din 2021, Hamas și un grup afiliat numit Jihadul Islamic Palestinian au reușit să păstreze 40% din stocurile lor de rachete, o țintă cheie a israelienilor, potrivit Institutului Evreiesc nonprofit pentru Securitate Națională a Americii, cu sediul în SUA, păstrând aproximativ 11.750 de rachete, comparativ cu 23.000 înainte de conflict.
Hamas, a cărui cartă fondatoare din 1988 a cerut distrugerea Israelului, este clasificată ca organizație teroristă de Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Egipt și Japonia.
Pentru Iran, Hamas a ajutat la realizarea unei ambiții de ani de zile de a încercui Israelul cu legiuni de paramilitari, inclusiv alte facțiuni palestiniene și Hezbollah, din Liban, potrivit oficialilor occidentali. Înarmați cu arme sofisticate, toți împărtășesc o dușmănie de lungă durată față de ocuparea Israelului a pământului palestinian.
Liderii grupului sunt răspândiți în Orientul Mijlociu, în țări precum Liban și Qatar, dar baza sa de putere rămâne Gaza. Hamas i-a îndemnat pe locuitorii din Gaza să nu țină seama de apelul Israelului de a pleca înainte de invazia terestră, care urmează zilelor de bombardament israelian care a ucis aproximativ 1.800 de oameni.
În atacul din 7 octombrie, cea mai gravă breșă în apărarea Israelului în ultimii 50 de ani, Hamas a tras peste 2.500 de rachete, în timp ce luptătorii care foloseau parapante, motociclete și vehicule cu tracțiune integrală au copleșit apărarea israeliană și au intrat în orașe și comunități, ucigând 1.300 de oameni și luând ostatici zeci.
”Decizia, ora zero, toate acestea au fost în mâinile Hamas, dar, desigur, cooperarea generală, pregătirea și antrenamentele au venit toate din Iran”, a spus sursa regională de securitate. Iranul recunoaște că ajută la finanțarea și antrenarea Hamas, dar a negat un rol în atac, deși l-a lăudat.
Liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a declarat într-un interviu la Televiziunea Al Jazeera, anul trecut, că grupul său a primit ajutor militar de 70 de milioane de dolari din Iran. ”Avem rachete care sunt fabricate local, dar rachetele cu rază lungă de acțiune au venit din străinătate, din Iran, Siria și altele prin Egipt”, a adăugat el.
Potrivit unui raport al Departamentului de Stat al SUA din 2020, Iranul oferă aproximativ 100 de milioane de dolari anual grupărilor palestiniene, inclusiv Hamas, Jihadul Islamic Palestinian și Comandamentul General al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei.
O sursă de securitate israeliană a spus că Iranul a crescut semnificativ finanțarea pentru aripa militară a Hamas în ultimul an, de la 100 de milioane de dolari la aproximativ 350 de milioane de dolari pe an.
După ce Israelul s-a retras din Gaza în 2005, Hamas a început să importe rachete, explozibili și alte echipamente din Iran, au spus surse de informații occidentale. Ele au fost transportate prin Sudan în Egipt și introduse ilegal în Gaza printr-un labirint de tuneluri înguste de sub Peninsula Sinai.
Fluxuri de arme, antrenament și fonduri au mers, de asemenea, din Iran către alți aliați paramilitari regionali, oferind în cele din urmă Teheranului o prezență importantă în Liban, Siria, Irak, Yemen și Gaza.
Unii dintre acești aliați fac parte dintr-o ”axă șiită” care se extinde de la paramilitarii șiiți din Irak, până la Hezbollah din Liban și până la minoritatea conducătoare a Siriei, alauiți, o ramură a islamului șiit.
Bijuteria din coroana rețelei de miliție a Iranului este Hezbollah, conceput la ambasada Iranului din Damasc în 1982, după ce Israelul a invadat Libanul în timpul războiului civil din 1975-90.
Hezbollah a bombardat ținte americane și a organizat o agendă de luare de ostatici și deturnări, a alungat Israelul din Liban în 2000 și apoi a pus stăpânire treptat pe pârghiile statului libanez.
Iranul a profitat de oportunitatea de a coopta Hamas în 1992, când Israelul a deportat aproximativ 400 de lideri Hamas în Liban, a declarat sursa apropiată Hamas. Iranul și Hezbollah au găzduit membri Hamas, au împărtășit tehnologia militară și i-au antrenat în construirea de bombe de casă pentru atacuri sinucigașe, a adăugat persoana citată.
Baraka, oficialul Hamas, a declarat că scopul final al atacului din 7 octombrie asupra Israelului a fost să câștige eliberarea tuturor celor 5.000 de prizonieri palestinieni deținuți în închisorile israeliene, să oprească raidurile israeliene asupra moscheii Al Aqsa, al treilea loc cel mai sfânt al islamului și ridicarea unei blocade vechi de 16 ani asupra Gazei.
El a avertizat că, dacă ofensiva terestră a Israelului va continua, binecuvântată de SUA și Marea Britanie, războiul nu se va limita la Gaza, ci s-ar putea răspândi într-un conflict regional. „Nu este doar un război israelian în Gaza, există un război atlantic în Gaza, cu toate puterile”, a spus el. ”Vor fi noi linii de front”.
