Curtea Constituţională a decis, joi, că este neconstituţională legea cumulului pensie-salariu, în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţei. ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut de Parlament, pe 28 iunie.
CCR a decis cumularea pensiei cu salariul la stat, după trei amânări în acest caz. Judecătorii CCR au decis ca e neconstitională legea adoptată pentu a nu se cumula pensia cu salariul la stat, adoptată în Parlament.
”Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile articolului 2 până la 11 din legea privind privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale. Curtea, în esenţă, a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat Marian Enache, joi la Parlament.
Bugetarii vor putea cumula în continuare salariul cu pensia, a decis Curtea Constituţională. Judecătorii au declarat în unanimitate neconstituţională legea adoptată de Parlament pe 28 iunie prin care cumulul era interzis.
Astfel, vor putea în continuare angajații de la stat să ia și pensii speciale, să și muncească la stat.
Potrivit unor surse, în şedinţa CCR s-a decis să se declare neconstituțională această lege prin care a fost interzis cumulul pensie-salariu.
Au fost discuții aprinse în această ședință și, din ce spun sursele, motivul este acela că se creează un precedent constituțional.
Spre exemplu, la pensiile speciale, prin această lege ar fi fost afectate și contractele aflate în curs, nu doar cele viitoare, nu doar cei care urmau să beneficieze de acest cumul pensie-salariu, ci și cei care beneficiază deja.
Dacă această lege a fost cu totul declarată neconstituțională, atunci ea nici măcar nu se mai poate întoarce în Parlament, așa că ar putea fi o problemă politică, pentru că cei din coaliție nu mai pot elimina acest cumul al pensiei cu salariul.
Şeful CCR a mai spus că ”Parlamentul, în virtutea principiului libertăţii de legiferare, poate să reglementeze potrivit prevederilor deciziei Curţii, ce a stabilit sau va stabili Curtea, prin decizia care va fi comunicată şi publicată în Monitorul Oficial”.
De asemenea, ”Curtea a constatat şi că o condiţionare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcţie în sectorul public, ceea ce este inadmisibil. Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituţie, întrucât ar fi create regimuri juridice paralele în funcţie de drepturile aflate în discuţie”, mai arată comunicatul de presă al CCR.
Totodată, având în vedere că dreptul fundamental la pensie nu permite posibilitatea suspendării plăţii pensiei şi nici pierderea cuantumului pensiei aferent perioadei de suspendare, Curtea Constituţională a constatat că se încalcă şi dreptul de proprietate garantat de art. 44 din Constituţie, mai indică sursa citată.
ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.
Ambele legi au trecut pe 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, anunţa ÎCCJ.
Între timp,Curtea Constituţională a admis, în luna august, parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat atunci că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. După ce Parlamentul a adoptat pe 28 iunie proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Reforma privind pensiile speciale prevede o perioadă de grație de 5 ani pentru aplicarea acesteia și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. Legea privind pensiile de serviciu şi legea privind cumulul pensiei cu salariu au fost adoptate în Parlament pe 28 iunie.
”Curtea Constituţională a amânat pentru data de 5 octombrie 2023 obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite”, potrivit informării CCR.
Înalta Curte a decis, ”în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”.
Curtea Constituţională a admis, în luna august, parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat atunci că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Deși reforma pensiilor, implicit a pensiilor speciale , trebuia să fie gata de la sfârșitul anului 2022, ceea ce nu s-a întâmplat. Termenul pentru adoptarea legii pensiilor speciale este 15 octombrie. Potrivit unor surse politice citate de Realitatea PLUS, coaliția de guvernare încearcă să ajungă la un consens atât cu oficialii europeni, care au adus critici de la bun început legii, cât și cu magistrații, care amenință că vor ataca în continuare proiectul, dar și cu o blocare a activității din instanțe.
Se pregătesc și noi amendamente la legea pensiilor speciale. Unul s-ar referi la impozitul de 15% pentru partea de necontributivitate, ce s-ar putea transforma în impozit de 20% pe toată suma ce depășește salariul mediu pe economie.
Ce modificări se pregătesc la Pensiile Speciale:
– impozit de 20% pe tot ce depășește salariul mediu pe economie
– plafon maxim pentru cuantumul pensiei
– interzicerea cumulului de pensii speciale
– vârsta de pensionare 65 de ani (creștere treptată, până în 2040)
– crește perioada de raportare pt pensiile magistraților la ultimii 2 ani de activitate
– trecerea la pensii pe contributivitate până în 2043
ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut pe 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, anunţa ÎCCJ.
Între timp, Curtea Constituţională a admis, în luna august, parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat atunci că actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Preşedintele CCR: „Dispoziţiile referitoare la interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă„.
Instanţa constituţională a considerat că dispoziţiile referitoare la interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, a declarat, joi, preşedintele CCR, Marian Enache.
