Bizarul ministru al Finanțelor, ”liberalul” Marcel Boloș, iritat ”noaptea ca hoții”: ”Nu mi-a cerut nimeni demisia, nu știu de unde aceste bazaconii, în momente în care presiunea pe minister este uriașă”.
Marcel Boloș a fost întrebat în conferința de presă de miercuri seara dacă a primit reproșuri din partea liberalilor în legătură cu comunicarea pe care a avut-o în ceea ce privește proiectul de măsuri fiscale pe care guvernul are în vedere să le adopte. Ministrul finanțelor a răspuns cu un îndemn către membrii PNL, și anume ”să fie mult mai înțelepți pentru o situație de criză pe care România o parcurge, îi îndemn să lectureze conținutul acestui proiect de lege”. De asemenea, Boloș a negat că i s-ar fi cerut demisia de către cineva din PNL. ”Nu mi-a cerut nimeni demisia, nu știu de unde aceste bazaconii, în momente ca acestea, în care presiunea pe Ministerul Finanțelor este una uriașă”, a spus ministrul.
Chestionat de jurnaliști cu privire la anumite reproșuri venite din partea membrilor PNL în legătură cu comunicarea pe care a avut-o în partid în ceea ce privește măsurile fiscale, Marcel Boloș a spus că îi îndeamnă pe aceștia să ”să fie mult mai înțelepți pentru o situație de criză pe care România o parcurge, îi îndemn să lectureze conținutul acestui proiect de lege care a pus în centrul atenției, și protejează oamenii și mediul de afaceri, într-o perioadă extrem de grea pentru România, iar bazaconiile astea, că astăzi ministrul Boloș demisionează, mâine s-a răzgândit, nu cred că fac cinste într-o situație grea prin care trecem și prin care am încercat să cumpănim lucrurile”.
”Apoi, tot cei care critică astăzi, poate mâine se vor bucura de investițiile pe care le vom face pentru oameni și pentru ca noi, împreună, să avem un viitor mai bun.
Nu spun vorbe doar de dragul de a le spune.
Îi îndemn la echilibru, și să fie mai atenți cu ceea ce înseamnă aceste măsuri. Ele sunt foarte importante pentru România, în aceste clipe grele” a spus Marcel Boloș.
Întrebat dacă poate confirma faptul că i-a fost cerută demisia de către colegii din PNL, Marcel Boloș a spus că acest lucru nu s-a întâmplat.
”Nu mi-a cerut nimeni demisia, nu știu de unde aceste bazaconii, în momente ca acestea, în care presiunea pe Ministerul Finanțelor este una uriașă.
Jocul acesta de-a demisia și felul în care se pune problema…și responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă în aceste momente, îndemnul este la dialog, nu la această dezbinare, pentru ca soluțiile cele mai potrivite pentru populație și pentru mediul de afaceri să poată să fie identificate, și în felul acesta să nu afectăm oamenii.
Ce însemna dacă Guvernul României lua decizii în urma cărora oamenii scoteau bani din buzunar. Aceste măsuri au acest scop, ca zonele de optimizare fiscală să terminăm cu ele, și să încercăm ca banii pe care îi putem obține din munca mediului de afaceri, pe care noi îi avem din impozite și taxe, să-i putem folosi pentru oameni.
Acesta este îndemnul meu, cred că este unul de responsabilitate față de situația dificilă în care ne aflăm”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, afirmă, miercuri seară, că legea privind măsurile fiscale a avut un parcurs lung, dar era necesară pentru că evoluţia deficitului bugetar a ridicat îngrijorări la nivelul Comisiei Europene. Instituţia europeană are dreptul de a suspenda fondurile europene ale României, fiind vorba despre 75 de miliarde de euro.
”Traseul acestui proiect de lege a fost îndelungat. Toată lumea îşi pune aceast întrebare, de ce este nevoie acum de acest proiect de lege”, a afirmat, Marcel Boloş, miercuri seară, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministrul Finanţelor a vorbit despre deficitul bugetar.
”La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din BIP (…) în curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, în luna iunie, când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare, Comisia Europeană s-a autosesizat
Ministrul e explicat că, la nivelul CE sunt două regulamente în vigoare, unul pe Politica de Coeziune, care menţionează că, atunci când un stat membru este în procedură de deficit bugetar excesiv, CE poate suspenda fondurile europene.
De asemenea, se pot suspenda fonduri din PNRR, ”CE poate să taie fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de reducere a deficitului”.
”Procedura de deficit excesiv era una corectivă, suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a mai afirmat Marcel Boloş.
Întrebat despre ce sumă ar fi vorba, Boloş a precizat: ”75 de miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș a anunțat, miercuri seara, că alimentele rămân cu TVA de 9%, la fel și medicamentele.
”Acest impact bugetar era mai mic decât cel din măsurile fiscale. Îndemnul este la prudență.
Să dăm și vestea cea bună. Alimentele rămân cu 9%, medicamentele cu 9%, la fel pentru lemenele de foc, pentru tot ceea ce înseamnă consumul la nivelul populației.
Sunt două lucruri care cresc. La locuințe, cota de TVA va fi de la 5 la 9% și la produsele care conțin zahăr, TVA-ul crește de la 9 la 19%„, a spus Marcel Boloș.
Marcel Boloş: „Ratele românilor nu vor exploda odată cu suprataxarea băncilor„.
„Este bine să fim prudenți” a spus ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a vorbit despre măsurile luate de Guvern, subliniind că sunt şi câteva vești bune.
Referitor la măsurile adoptate de Guvern, ministrul spune că sunt şi vești bune şi îndeamnă populaţia la prudență.
„Avem 16,9 miliarde de lei pe partea de măsuri fiscale. Cel mai bine este ca după ce aceste măsuri se vor implementa, să vedem dacă sunt mai mulți bani și dacă ne putem onora obligațiile față de UE. Aici e vorba de venituri.
Acest impact bugetar era mai mic decât cel din măsurile fiscale. Îndemnul este la prudență.
Referitor la ratele bancare ale românilor, ministrul a dat asigurări că nu vor exista creşteri.
Sunt 41 de bănci, 336 de milioane de lei este impozitul cumulat pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Un președinte de bancă mi-a spus că puteau să suporte și 3%, fiindcă am ajuns la înțelegerea ca acest impozit să fie impus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare”, a spus Marcel Boloș după ședința de Guvern.
Pensiile a sute de mii de români vor fi mai mici. Cadou otrăvit în noile măsuri fiscale pe care Guvernul vrea să-și asume răspunderea.
Pachetul de măsuri fiscal bugetare menite să reechilibreze bugetul României, pe care Guvernul Ciolacu vrea să-și asume răspunderea, conține mai multe prevederi al căror efect asupra populației va fi mai degrabă negativ. Unul dintre acestea va fi micșorarea fondului Pilonului II de pensii.
Conturile de pensie a sute de mii de lucrători din mai multe sectoare ale economiei vor fi afectate de măsurile fiscal bugetare gândite de coaliția de guvernare, dacă pachetul de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul de Finanțe va fi adoptat. La nivel de sistem de pensii, minusul se va ridica la circa 1 miliard de euro, sumă care nu va mai ajunge către fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II).
Scutiri de la plata contribuției către Pilonul II de pensii pentru peste 800.000 de angajați din România.
Mai exact, pachetul de măsuri fiscale prevede o scutire de la plata contribuției către Pilonul II de pensii pentru lucrători din patru sectoare importante. Este vorba despre angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
”La cei peste 700.000 de angajați din construcții și sectorul alimentar se adaugă acum, din păcate, înca aproximativ 200 de mii de angajati din sectorul IT care nu vor mai plăti, nici ei, contribuții la pilonul 2. Este regretabil faptul că, chiar dacă la nivel declarativ toată lumea vorbește de importanța educației financiare, astfel de măsuri dau un mesaj contrar, și anume că siguranța financiară de la bătrânețe merită a fi sacrficată pentru beneficii pe termen scurt. Din păcate, este un “cadou” care va fi achitat tot de angajați prin scăderea veniturilor lor la vârsta pensionării. Până la urmă este o formă de discriminare în sens negativ a acestor categorii profesionale”, spune Radu Crăciun, președinte Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR).
În total, este vorba de peste 800.000 de angajați vizați de măsură, fără a pune la socoteală lucrătorii din domeniul agriculturii, unde munca sezonieră reprezintă un procent important și, prin urmare, contribuțiile la sistemul de pensii sunt inconstante.
