”Surpriză”, turistul de lux, discurs despre cerealele din Ucraina, la Adunarea Generală a ONU, Iohannis cere protejarea zonei Mării Negre împotriva războiului.
Turistul de lux al Statului Eșuat, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 20 septembrie 2023, la New York, Statele Unite ale Americii, intervenția națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
„Lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față.
În același timp, în pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU și multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esențiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemați acum să luăm măsuri decisive pentru generațiile viitoare, în spirit de solidaritate și de responsabilitate comună, precum și să susținem ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea deplină a dreptului internațional!”, a scrâșnit, turistul.
Iohannis cere protejarea zonei Mării Negre împotriva războiului.
„Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre, trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale războiului său hibrid și ale interferențelor sale maligne.
România a susținut constant necesitatea de a menține așa-numitele conflicte prelungite sau înghețate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar.
De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanțial vecinului nostru, Republica Moldova, țara cea mai afectată de război, după, desigur, Ucraina„, a mai punctat preşedintele.
Anunţ legat de cerealele din Ucraina:
„Doamnelor și domnilor,
România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și am acționat, cu toată energia noastră, pentru a contribui substanțial la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale. Acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenție la nivel global, fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică.
De asemenea, România susține un multilateralism mai eficient, alături de parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, în lupta pentru libertate și democrație.
Încă din prima zi a războiului, România a acționat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean.
Vom continua să oferim un adăpost sigur și să protejăm refugiații care vin din statul vecin, așa cum am făcut pentru cei peste 6 milioane de ucraineni care ne-au trecut deja granițele.
Susținem pe deplin Formula de Pace propusă de partea ucraineană ca fiind cel mai potrivit cadru care să conducă la o pace echitabilă, durabilă și sustenabilă. Susținem, de asemenea, respectarea dreptului internațional și atragerea răspunderii internaționale, astfel încât toți cei responsabili de comiterea de atrocități să fie aduși în fața justiției”, a spus președintele Klaus Iohannis.
În timp ce acționăm în prezent pentru a ne apăra valorile, trebuie să continuăm, de asemenea, să proiectăm un viitor sustenabil. De aceea, continuăm să urmărim în mod activ implementarea Agendei 2030.
Insecuritatea alimentară, instabilitatea energetică și economică afectează întreaga lume, cu precădere pe cei mai vulnerabili din Sudul Global.
Prin decizia de a pune capăt Inițiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică și mai mult criza alimentară globală. Solicităm încă o dată ca Federația Rusă să înceteze blocarea Inițiativei.
În calitate de vecin direct al Ucrainei și de actor internațional responsabil și solidar, România a jucat un rol activ în eforturile globale privind securitatea alimentară. De la începutul războiului, am facilitat livrarea a peste 25,5 de milioane de tone de cereale provenind din Ucraina.
România nu-i va abandona pe partenerii noștri cei mai vulnerabili care au nevoie de sprijinul nostru, în special din țările mai puțin dezvoltate, inclusiv din Africa.
De asemenea, investim și contribuim la reziliența instituțională africană, la menținerea păcii și consolidarea capacităților instituționale„, a mai spus acesta.
Ce face România pentru combaterea crizei climatice…
”Prin Strategia noastră pentru Dezvoltare Durabilă, promovăm o guvernare eficientă, transparentă și centrată pe cetățean. Cea de-a doua Evaluare Națională Voluntară, publicată în luna iulie a acestui an, constituie o dovadă că ne aflăm pe drumul cel bun, întrucât am realizat deja 62% din obiectivele noastre naționale pentru 2030.
Dar, întrucât suntem conștienți de faptul că la nivel global persistă încă întârzieri, suntem încrezători în Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și în Summitul Viitorului.
Suntem, de asemenea, conștienți de importanța finanțării pentru dezvoltare.
România s-a angajat să crească asistența oficială pentru dezvoltare la 0,33% din Venitul Național Brut până în 2030. În plus, vom contribui la obiectivul UE de a aloca 0,20% din asistența oficială pentru dezvoltare în beneficiul țărilor mai puțin dezvoltate.
Distinsă audiență,
Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, ale poluării și ale pierderii biodiversității, precum și insecuritatea energetică și dezinformarea reprezintă preocupările noastre globale.
Eforturile României în combaterea acestor provocări sunt vizibile.
De exemplu, ne-am angajat să ratificăm și să implementăm rapid Acordul privind diversitatea biologică marină a zonelor aflate în afara jurisdicției naționale.
Am făcut parte, de asemenea, din grupul-nucleu care a promovat solicitarea Adunării Generale de emitere a unui Aviz Consultativ al Curții Internaționale de Justiție pe tema obligațiilor statelor cu privire la schimbările climatice.
Rămânem vocali în susținerea educației climatice, o prioritate pentru România și pentru mine personal. De asemenea, cred cu tărie că interconexiunea climă-securitate trebuie să ocupe un loc mai important pe agenda ONU, inclusiv în Consiliul de Securitate.
Sperăm că Summitul privind Ambiția Climatică și COP28 vor mobiliza voința politică pentru menținerea pe mai departe a obiectivului de 1,5℃! Trebuie să accelerăm o tranziție energetică echitabilă și reducerea emisiilor, asigurând, în același timp, securitatea energetică.
Contracararea riscurilor de dezastre necesită, de asemenea, eforturi comune, iar inițiativa Platformei de Urgență este un pas în direcția cea bună. România participă activ la misiunile internaționale de asistență, împărtășește cele mai bune practici și oferă formare profesională privind măsurile de răspuns.
În eforturile noastre, ar trebui să folosim atât oportunitățile oferite de digitalizare, inovare și noile tehnologii, cât și investițiile strategice în surse regenerabile de energie, ca factori care facilitează dezvoltarea durabilă.
În același timp, România salută inițiativa Secretarului General privind un Cod de Conduită pentru Integritatea Informațiilor pe Platformele Digitale.
Distinsă audiență,
În contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată. Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare și chiar a celui mai mic grup regional – cel est-european.
La împlinirea a 75 de ani de la adoptarea Declarației ONU privind Drepturile Omului, România pledează cu tărie pentru consolidarea sistemului ONU pentru drepturile omului, inclusiv pentru finanțarea adecvată a acestuia. În calitate de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, continuăm să fim un susținător activ al democrației, al statului de drept, al nediscriminării, al libertății de exprimare, al drepturilor copiilor și femeilor.
În același timp, respectarea deplină și promovarea dreptului internațional rămân în centrul politicii noastre externe. Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție. Și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială!
Stimați colegi,
Summitul Viitorului, care va avea loc anul viitor, reprezintă o ocazie excelentă de a găsi soluții comune la nivel global.
Pactul pentru Viitor trebuie să ofere Organizației Națiunilor Unite instrumentele necesare pentru a obține rezultate, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Trebuie să luptăm pentru cetățenii noștri și pentru viitorul pe care ni-l dorim.
Vă mulțumesc!„, a concluzionat Iohannis.
Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întâlnire cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel.
Iohannis, conduce, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se desfășoară la New York, Statele Unite ale Americii.
Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este ”Reconstruirea încrederii și relansarea solidarității globale: accelerarea acțiunii privind Agenda 2030 și Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperității, progresului și sustenabilității pentru toți”.
În cadrul intervenției naționale pe care o va susține în plenul Adunării Generale a ONU, turistul va prezenta evaluările țării noastre cu privire la temele de actualitate la nivel global, va sublinia prioritățile de politică externă și contribuția României la obiectivele de pe agenda multilaterală a ONU.
De asemenea, Președintele României va fi invitat de onoare la dezbaterea organizată de prestigioasa Universitate Columbia din New York, în cadrul evenimentului World Leaders Forum, cu tema ”Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”.
În marja participării la segmentul la nivel al Adunării Generale a ONU, Președintele Klaus Iohannis va avea și o serie de întrevederi bilaterale și va participa la evenimentele formale consacrate, incluse în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.
Cu prilejul intervențiilor în cadrul reuniunilor multilaterale și cu prilejul interacțiunilor cu omologii din statele membre ONU, Președintele României va reitera sprijinul ferm al țării noastre pentru multilateralismul eficient, respectarea dreptului internațional și ordinea internațională bazată pe reguli, în care ONU are rolul central. Președintele Klaus Iohannis va prezenta, de asemenea, analiza României privind cumulul de crize multifațetate cu care se confruntă comunitatea internațională la nivel global, cu efecte negative asupra implementării Agendei 2030, precum și modalitățile de gestionare a acestora în mod eficient – prin acțiune coordonată și solidară, în special pe paliere precum securitatea alimentară, combaterea dezinformării și gestionarea schimbărilor climatice. Președintele României va menționa, de asemenea, importanța Summitului Viitorului, din septembrie 2024, a cărui miză fundamentală este consolidarea multilateralismului, astfel încât ONU să poată gestiona adecvat provocările viitorului.
În cadrul intervențiilor sale, Iohannis va prezenta, totodată, și contribuția de ”substanță a României la promovarea valorilor democrației, drepturilor omului și statului de drept și rolul activ jucat de țara noastră” în activitățile ONU, pe cele trei paliere principale: pace și securitate, dezvoltare durabilă și drepturile omului.
Klaus Iohannis a afirmat, miercuri seară, la New York, că trebuie analizată posibilitatea de a acţiona în judecată Austria în cazul unui nou veto în chestiunea Schengen.
Klaus Iohannis, a fost întrebat, miercuri, la New York, dacă susţine iniţiativa premierului Marcel Ciolacu de a acţiona în judecată Austria în cazul unui nou veto în chesiunea Schengen.
”Această abordare trebuie foarte bine analizată şi dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a afirmat Iohannis.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, luni, că, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Shengen va ataca la CJUE refuzul acestei ţări, el precizând că doreşte ca în acest demers să aibă ca partener Consiliul European, Parlamentul European şi Comisia Europeană, care şi-au precizat susţinerea pentru aderarea ţării noastre.
