FMI vine la Bucureşti. Fondul Monetar Internaţional a anunţat luni, că, o echipă condusă de Jan Kees Martijn va face o vizită la Bucureşti. Vizita este preconizată pentru perioada 25 septembrie-4 octombrie. Scopul misiunii este de a analiza situaţia economiei locale, în cadrul analizei anuale realizată de instituţie.
Echipa FMI va discuta cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale, se arată în comunicatul semnat de Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale se vor întâlni cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale, precizează sursa citată.
Lunile trecute Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport ”World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională, arată cel mai nou raport ”World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
”O echipă a FMI condusă de domnul Jan Kees Martijn va vizita Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti, cunoscută sub numele de Consultare pe Articolul IV. Astfel de consultări sunt efectuate periodic cu toate ţările membre.”, a declarat Geoff Gottlieb, Reprezentant Regional Senior al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Echipa va avea întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a României şi cu alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţii sectorului privat şi ai organizaţiilor non-guvernamentale.
Echipa FMI va discuta cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale, se arată în comunicatul semnat de Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale se vor întâlni cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale”, precizează sursa citată.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024.
La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuşi o aterizare lină prin încetinirea inflaţiei şi menţinerea ritmului de creştere, au dispărut în contextul inflaţiei care a rămas la un nivel ridicat iar recent au avut loc turbulenţe în sectorul financiar. În aceste condiţii, conform cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a revizuit uşor estimările referitoare la evoluţia economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât prognoza în ianuarie, urmând a creşte la 3% în 2024.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.
În urmă cu o lună, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a declarat că, în cazul în care Guvernul nu ia măsurile de ajustare fiscală şi consolidare fiscală necesare, acestea vor fi făcute de pieţe. Iar corecţia prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat.
”În cazul în care corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe”, a spus Isărescu în luna august.
FMI are un rol bine definit in economia Romaniei. Acela de-a crea un sistem financiar si monetar puternic si de-a incuraja dezvoltarea economica durabila.
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0 % din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.
